O bază secretă de drone amplasată de Mossad lângă Teheran și șase valuri de raiduri aeriene: cum a decurs atacul masiv al Israelului și ce urmează după surpriza care a bulversat Iranul
În vreme ce avioanele israeliene F-35, F-15 și F-16 lansau raid după raid asupra țintelor din Iran, dronele kamikaze plantate din timp de Mossad lângă capitala Teheran loveau lansatoarele de rachete. Atacul promis și pregătit de multă vreme de Israel împotriva programului nuclear iranian a sosit. Urmează, cel mai probabil, noi raiduri israeliene, dar și un răspuns dur al Iranului, iar următoarele zile vor arăta ce țară s-a pregătit mai bine pentru această confruntare, scriu The Economist, New York Times și Times of Israel.
Israelul a petrecut ani de zile pregătind atacul masiv împotriva programelor nucleare și de rachete iraniene care s-a produs în cele din urmă în noaptea de joi spre vineri, au subliniat oficialii israelieni.
Primul indiciu pe care l-au primit israelienii că țara lor a intrat într-o nouă rundă de război cu Iranul a fost o sirenă, cu câteva minute înainte de ora 3 dimineața, vineri, însoțită de o alertă pe telefoanele lor mobile.
În acest timp, în orașele iraniene, inclusiv în Teheran, oamenii erau treziți din somn de explozii puternice.
De peste două decenii, liderii israelieni au vorbit despre necesitatea de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare, dacă este necesar, prin forță.
Momentul culminant pare că a sosit, Israelul lansând o campanie pe scară largă împotriva Iranului, care ar putea dura zile întregi. Important, au subliniat observatorii internaționali, atacul a fost lansat fără un sprijin clar și direct din partea Americii.
Primele efecte sunt deja vizibile. Prețul petrolului a crescut cu 13% în orele care au urmat primelor atacuri.
Rămâne de văzut acum în ce fel va riposta Iranul – care a lansat deja un contraatac cu drone asupra Israelului – și cum se va implica Washingtonul în conflict.
Rămâne de asemenea de văzut dacă Israelul a reușit să oprească sau să încetinească avansul programului nuclear iranian – un lucru care ar trebui să fie mai clar în următoarele zile.
Șase valuri de atacuri aeriene
Israelul a lansat cel puțin șase valuri de atacuri aeriene în cadrul operațiunii denumite „Rising Lion”, scrie The Economist. Se așteaptă și alte atacuri în următoarele ore și zile.
Primul atac, în jurul orei 3:30 dimineața, ora Iranului, a lovit centrele de comandă și control, bazele de rachete balistice și bateriile de apărare antiaeriană.
Israelul susține că a lovit instalațiile programului nuclear iranian, iar pe rețelele sociale au apărut imagini cu fumul care se ridica de la uzina de îmbogățire a uraniului din apropierea orașului Natanz.
Dincolo de asta, au avut loc atacuri menite să decapiteze conducerea militară a Iranului, vizate fiind clădiri rezidențiale din Teheran.
Țintele i-au inclus pe șefii de stat major ai armatei iraniene, ai forțelor aeriene și ai Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), precum și comandantul forței expediționare Quds, potrivit surselor israeliene.
Hossein Salami, șeful IRGC, cel mai important oficial militar al Iranului, a fost ucis, potrivit mass-media de stat iraniană.
Au fost vizați și oamenii de știință din domeniul nuclear. Fereydoon Abbasi, care a condus în trecut agenția iraniană pentru energie atomică, a fost ucis.
Unele relatări sugerează că Ali Shamkhani, consilierul pentru securitate națională al lui Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, care supraveghează programul nuclear, a fost rănit.
Acest lucru indică faptul că Israelul a lovit și o parte din conducerea politică a Iranului, deși oficialii israelieni insistă că schimbarea regimului nu este un obiectiv al operațiunii.
O bază secretă de drone amplasată de Mossad în Iran
Există, de asemenea, informații privind sabotaje comise de agenți israelieni care lucrează pe teren.
Israelul a petrecut ani întregi pregătindu-se pentru operațiunea împotriva programelor nucleare și balistice ale Iranului, a declarat un oficial din domeniul securității pentru The Times of Israel, inclusiv construirea unei baze de drone în interiorul Iranului și introducerea în țară a sistemelor de arme de precizie și a comando-urilor.
Efortul s-a bazat pe o planificare comună strânsă între IDF și agenția de informații Mossad.
Potrivit oficialului, agenții Mossad au înființat o bază de drone pe teritoriul iranian, în apropiere de Teheran.
Dronele au fost activate peste noapte, lovind lansatoarele de rachete sol-sol îndreptate spre Israel.
În plus, vehicule care transportau sisteme de arme au fost introduse în Iran.
Aceste sisteme au eliminat apărarea aeriană a Iranului și au oferit avioanelor israeliene supremația aeriană și libertatea de acțiune asupra Iranului.
A treia operațiune secretă a vizat desfășurarea de către comando-urile Mossad a rachetelor de precizie în apropierea siturilor antiaeriene din centrul Iranului.
De ce acum
Israelul susține că a lovit acum deoarece Iranul a depășit un prag nuclear periculos.
Un oficial israelian a afirmat că informațiile secrete arată că Iranul avansează rapid în dezvoltarea și fabricarea de componente pentru arme nucleare și că a acumulat suficient material fisionabil care i-ar fi permis să pregătească „15 dispozitive nucleare în câteva zile”.
Joi, pe 12 iunie, consiliul guvernatorilor AIEA a declarat de asemenea că Iranul a încălcat obligațiile sale de neproliferare.
Serviciile de informații israeliene consideră că Iranul folosea negocierile în curs cu SUA ca mecanism de amânare, în timp ce se grăbea să treacă printr-o etapă critică de militarizare, deși nu există dovezi clare în acest sens.
Programul nuclear al Iranului „a ajuns la un punct fără întoarcere”, a declarat Eyal Zamir, șeful Forțelor de Apărare Israeliene (IDF).
Într-un discurs preînregistrat, Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a subliniat riscul unui „holocaust nuclear”.
Care sunt pagubele produse programului nuclear?
Nu este clar cât de multe daune va provoca Israelul principalelor instalații nucleare ale Iranului, care sunt îngropate adânc.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, l-a sunat vineri pe președintele israelian Isaac Herzog, informându-l că instalația iraniană de la Natanz „a fost grav avariată”.
Iranul a confirmat loviturile, dar a spus că pagubele nu sunt cunoscute deocamdată.
Experții au estimat anterior că chiar și cea mai mare bombă „bunker buster” a Americii, GBU-57, care nu poate fi transportată de avioanele de război israeliene, ar trebui să fie utilizată de multe ori în același punct în acest scop.
Israelul ar fi putut viza intrările, tunelurile și puțurile de ventilație ale acestor instalații pentru a le scoate din funcțiune.
Ar putea dura zile sau săptămâni pentru a răspunde la una dintre cele mai importante întrebări legate de atacul asupra instalațiilor iraniene: Cât timp a întârziat Israelul programul nuclear iranian?
Dacă programul este întârziat doar un an sau doi, unii observatori ar putea spune că Israelul și-a asumat un risc enorm pentru o întârziere destul de scurtă, scrie New York Times.
Printre aceste riscuri nu se numără doar posibilitatea unui război de lungă durată, ci și faptul că Iranul se va retrage din Tratatul de neproliferare nucleară, își va duce programul în subteran și va face eforturi și mai mari pentru a obține o armă – exact rezultatul pe care Netanyahu dorea să îl prevină.
Trecutul sugerează că astfel de atacuri au rezultate imprevizibile. Chiar și cel mai ingenios atac asupra programului de acum 15 ani – un atac cibernetic care a introdus malware în sistem, distrugând centrifugele – a încetinit Iranul doar pentru un an sau doi.
Primele informații sugerează că SUA nu s-au implicat direct în atac
În martie, Tulsi Gabbard, directoarea serviciilor secrete americane, a declarat că agențiile de informații americane au concluzionat că „Iranul nu construiește o armă nucleară și că liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei nu a autorizat programul de arme nucleare pe care l-a suspendat în 2003”.
Această diferență de evaluare poate explica lipsa unei implicări directe a SUA în atac, deși Israelul afirmă că a notificat administrația Trump.
Surse israeliene afirmă că, deși forțele americane nu au participat la atacuri, Israelul a beneficiat de un „sprijin” nedeterminat din partea americanilor, scrie The Economist.
Reacțiile au fost rapide, multe state din zonă criticând atacul Israelului și cerând detensionarea.
Statele din Golf au petrecut luni de zile îndemnându-l pe Trump să tempereze Israelul și să încheie un nou acord cu Iranul.
Mulți vor fi însă încântați să-și vadă vechiul dușman – Teheranul – înfrânt, spun observatorii. Dar ei sunt în același timp îngrijorați de represalii.
Bahrainul găzduiește o importantă bază navală americană, iar Qatarul are o bază aeriană americană. Arabia Saudită a condamnat „atacurile atroce”.
O campanie susținută a Israelului
Ceea ce urmează acum este probabil o campanie susținută din partea Israelului.
Forțele aeriene israeliene dispun de aproximativ 300 de avioane de vânătoare și drone de atac cu rază lungă de acțiune.
Dar numai un număr limitat dintre acestea pot ataca simultan, din cauza numărului redus de avioane cisternă necesare pentru alimentarea aeronavelor încărcate cu muniție, pentru a permite acestora să atingă ținte aflate la aproape 2.000 de kilometri distanță de bazele israeliene.
Fiecare val de atac este format din câteva zeci de avioane.
Primul val ar fi fost format din bombardiere F-35 stealth și avioane care transportau rachete balistice lansate din aer pentru a lovi bateriile de apărare aeriană și centrele de comandă, înainte ca valurile de avioane F-15 și F-16 să efectueze lovituri de la distanțe mai mici.
În octombrie, Israelul a distrus o mare parte din capacitățile de apărare antiaeriană ale Iranului, inclusiv baterii de rachete S-300 de fabricație rusă.
Aceasta a fost un răspuns la o salvă anterioară de rachete balistice iraniene împotriva Israelului, dar a fost concepută și pentru a pregăti terenul pentru un atac mult mai amplu.
Răspunsul Teheranului
Cu toate acestea, amploarea uriașă a atacului israelian înseamnă aproape sigur că Iranul va riposta agresiv.
Ali Khamenei, liderul suprem, a promis un „răspuns dur”. În jur de o sută de drone au fost lansate către Israel, dar situația este sub control, au spus oficialii israelieni.
Anul trecut, Iranul a lansat de două ori atacuri masive cu rachete și drone împotriva Israelului, fiecare dintre acesta fiind respins cu ajutorul SUA și al altor țări.
Una dintre opțiunile Iranului ar fi să repete un astfel de atac, bazându-se probabil mai mult pe rachete balistice, care sunt mai greu de interceptat, decât pe drone, care sunt mai lente.
În cea de-a doua rundă de atacuri, din octombrie, se crede că cel puțin 20 de rachete iraniene au reușit să treacă de orice scut din cauza lipsei de interceptori.
Ambele țări au depus eforturi susținute pentru a-și reface stocurile de rachete în anticiparea unor noi lupte.
Daunele pe care Iranul le-ar putea provoca Israelului vor depinde în parte de eficacitatea atacurilor inițiale ale Israelului împotriva rachetelor balistice iraniene și de stocul de rachete de care dispune Teheranul pentru a copleși bateriile defensive israeliene și americane.
De notat că SUA dispun încă de un număr mare de platforme militare în regiune, inclusiv nave și aeronave, în urma propriului său bombardament împotriva rebelilor Houthi din Yemen.
Acestea ar fi folosite aproape sigur pentru a proteja Israelul de represalii.
Iranul nu se afla într-o poziție favorabilă
Un astfel de răspuns ar conduce probabil la un nou atac israelian, posibil împotriva unor ținte politice, economice și de infrastructură, de tipul celor pe care Israelul le-a vizat și în Yemen în ultimele luni.
Teheranul nu se află într-o poziție bună. Iranul s-ar fi bazat odată pe Hezbollah, grupul militant libanez, pentru a fi vârful de lance al represaliilor sale.
Dar o mare parte din arsenalul de rachete al Hezbollah și conducerea sa au fost distruse în atacurile israeliene de anul trecut.
Alternativ, Iranul ar putea trece un alt prag și ar putea viza ambasadele sau bazele militare americane din regiune, care sunt mai aproape de Iran și ar fi mai ușor de lovit cu o precizie mai mare.
Sau ar putea ataca transporturile maritime din strâmtoarea Hormuz, prin care trec 21% din livrările mondiale de petrol, sau chiar ar putea lovi statele din Golf pentru a perturba economia mondială.
Acesta este de altfel motivul pentru care prețul petrolului a crescut.
Dar toate aceste opțiuni ar atrage America direct în război, provocând daune mai mari siturilor nucleare iraniene adânc îngropate. De asemenea, ar limita numărul de rachete pe care Iranul le poate concentra în încercarea de a copleși apărarea Israelului.
Zilele următoare vor fi un test ce va demonstra care țară s-a pregătit mai bine și dacă America lui Donald Trump va fi atrasă într-un conflict pe care a încercat mult timp să îl evite.
INTERVIURILE HotNews.ro