Motivarea CCR la Legea integrității include o „constatare cu consecințe directe pentru sute de mii de familii din România”, semnalează un ONG

Asociația MozaiQ arată sâmbătă, într-un comunicat de presă, că motivarea Curții Constituționale privind noua Lege a integrității readuce în discuție lipsa unei forme de recunoaștere juridică a cuplurilor necăsătorite. Organizația pornește de la faptul că CCR a declarat neconstituțional amendamentul AUR care obliga partenerii de viață ai unor demnitari să depună declarații de avere și interese, Curtea argumentând că statul nu poate impune obligații juridice în cazul unor relații pe care nu le recunoaște.

„Motivarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind Legea integrității, publicată aseară în Monitorul Oficial, conține o constatare cu consecințe directe pentru sute de mii de familii din România: statul nu poate lega nicio consecință juridică de relațiile dintre partenerii necăsătoriți, „de sex diferit sau de același sex”, atâta timp cât nu le recunoaște și nu le protejează printr-o lege”, a transmis MozaiQ.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional, cu unanimitate de voturi, amendamentul AUR la Legea integrității care prevedea ca „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu mai multe categorii de demnitari să aibă obligația de a completa și depune declarații de avere și de interese. 

„În lipsa recunoașterii și protejării de către stat a formelor de conviețuire dintre persoane de sex diferit sau de același sex, statul nu poate lega consecințe juridice în raport cu aceste tipologii de relații. Mai mult, nu poate impune drepturi sau obligații acestor parteneri de fapt în condițiile în care caracterizarea juridică a acestor relații informale nu este realizată”, se arată în motivarea CCR, citată de MozaiQ.

MozaiQ: „Cuplurile necăsătorite nu au în prezent nicio existență juridică” 

Organizația neguvernamentală susține că motivarea arată că, în prezent, în România, cuplurile necăsătorite nu au „nicio existență juridică”, indiferent dacă este vorba despre cupluri de sex diferit sau de același sex. 

„Statul român a ajuns, în propriile sale acte, la o constatare pe care MozaiQ și comunitatea LGBTI o susțin de ani de zile: cuplurile necăsătorite nu au în prezent nicio existență juridică în România”, precizează MozaiQ.

Potrivit MozaiQ, în lipsa unei asemenea recunoașteri, partenerii necăsătoriți nu pot beneficia de o serie de drepturi care decurg din statutul juridic al familiei 

„Cel mai grav este că nu li se pot acorda drepturi: nu pot moșteni unul de la celălalt fără testament, nu pot lua decizii medicale unul pentru celălalt, nu au acces garantat la partener în spital, nu sunt recunoscute ca familie în relația cu nicio instituție”,explică ONG-ul.

„Este absurd ca partenerul meu să aibă obligația să depună declarație de avere, dar să nu aibă dreptul să mă viziteze în spital. Dacă avem responsabilități, trebuie să avem și drepturi”, a declarat Sergiu Marinescu, director de comunicare al MozaiQ. 

Asociația susține că soluția este adoptarea unei legi privind parteneriatul civil, care să stabilească în mod clar statutul juridic al cuplurilor necăsătorite și drepturile și obligațiile partenerilor.

„O lege care definește clar ce este un cuplu, cine face parte din el și ce drepturi și responsabilități decurg de aici, exact „caracterizarea juridică” a cărei lipsă o constată CCR. România face parte dintr-un grup foarte restrâns de state UE, alături de Slovacia și Bulgaria, care nu oferă nicio formă de recunoaștere legală cuplurilor necăsătorite, indiferent de sex”, susține organizația.

MozaiQ afirmă că în Parlament există deja două proiecte de lege privind parteneriatul civil și că acestea au fost susținute de peste 100.000 de semnături depuse de organizație și Aluziva la Camera Deputaților în mai 2026.

Organizația invocă, de asemenea, hotărârea CEDO din cauza Buhuceanu și alții împotriva României, din 2023, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea dreptului la viață privată și de familie prin lipsa unei forme de recunoaștere și protecție juridică a cuplurilor de același sex.

MozaiQ mai amintește decizia CJUE în cauza Coman, din 2018, precum și deciziile CCR nr. 562/2017 și nr. 534/2018.

Asociația cere Parlamentului să dezbată și să adopte legea parteneriatului civil în sesiunea parlamentară care începe în septembrie 2026 și afirmă că este pregătită să ofere expertiză pentru forma finală a proiectului.

Amendamentul AUR

Curtea Constituțională a dat luni decizie în dosarul privind sesizările legate de legea ANI, făcute de 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi de preşedintele Nicuşor Dan. 

Judecătorii au stabilit că amendamentul PSD nu contravine Constituției în timp ce amendamentul AUR o încalcă. 

Amendamentul AUR declarat neconstituțional de CCR: „Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare cu acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, cu președinții de Consilii Județene, cu șeful cancelariei prim-ministrului, cu secretarii de stat, cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu subsecretarii de stat, precum si cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și declarațiile de interese”.

Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Trei judecători au considerat că este neconstituțional „amendamentul Fritz”.