Sari direct la conținut

O inscripție pune sub semnul îndoielii data distrugerii orașului Pompeii

HotNews.ro
O inscripție pune sub semnul îndoielii data distrugerii orașului Pompeii

O inscripție descoperită recent demonstrează că orașul Pompeii nu a fost distrus pe 24 august, 79, așa cum susțin cei mai mulți istorici, ci cu două luni mai târziu, relateazăLe Monde.

Două linii mici trasate pe un zid la nivelul capului ar putea fi o dovadă suficientă pentru a schimba datele din cărțile de istorie. O inscripție modestă descoperită în situl arheologic ar putea să pună capăt disputei dintre cercetători cu privire la data la care a erupt vulcanul Veziviu. Erupția vulcanului a distrus complet celebrul oraș roman, dar și orașele vecine Herculaneum, Stabies și Oplontin, în anul 79 al erei noastre.

Istoricii s-au bazat pe o copie a textului lui Plinius cel Tânăr, prin care acesta povestește catastrofa istoricului Tacitus. Plinius scrie că evenimentul tragic ar fi avut loc cu nouă zile înainte de calendele lui septembrie, prima zi a lunii la romani. Arheologii au ridicat de mai multe ori obiecții la această dată, susținând că dovezile arheologice sugerează că erupția ar fi avut loc în plină toamnă. Inscripția proaspăt descoperită pe zidul unei case la care se fac lucrări de excavare în Pompeii arată că ipoteza arheologilor este una întemeiată.

Inscripția a fost prezentată publicului marți cu ocazia vizitei ministrului italian al culturii, Alberto Bonisoli. Inscripția simbolizează o dată calendaristică, XVI K NOV, a șaisprezecea zi înainte de calendele lunii noiembrie, adică 17 octombrie. Dacă orașul ar fi fost distrus de erupția vulcanului Vezuviu din 24 august, atunci această inscripție nu ar mai fi existat.

Cercetătorii consideră că eroarea inițială a fost cauzată de o eroare de copiere a textelor lui Plinius cel Tânăr.

,,Epigrafii au găsit în ultimii ani alte copii ale scrisorii către Tacitus, iar în unele dintre acestea se vorbește despre cea de-a noua zi dinaintea calendelor lui noiembrie, nu septembrie”, spune Alix Barbet.

Acesta consideră că în Evul Mediu un copist a făcut o greșeală de copiere, care s-a reflectat până la începutul mileniului trei.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro