O întâlnire la Berlin dă startul unei săptămâni cruciale pentru Europa și pentru eforturile sale de a susține Ucraina
Uniunea Europeană începe luni o săptămână critică, în care va trebui să facă tot posibilul pentru a ajuta Ucraina să obțină un acord de pace cât mai avantajos, încercând în același timp să salveze un acord pentru un împrumut de miliarde de euro destinat Kievului, scriu Reuters și Politico.
Liderii europeni se vor întâlni cu Volodimir Zelenski și cu oficialii americani la Berlin, luni, într-o tentativă de a face un progres în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
În același timp, la Bruxelles, miniștrii de externe și diplomații UE vor face eforturi pentru a câștiga sprijinul unui număr cât mai mare de guverne pentru un plan de împrumut pentru Kiev, în pregătirea unei decizii care ar trebui să fie luată la Consiliul European de la finalul săptămânii.
Presiunile sunt mari, și nu vin doar din partea lui Donald Trump, care i-a criticat dur pe europeni, spunând că sunt slabi, și care încearcă să forțeze un acord de pace despre care liderii UE spun că este nefavorabil Ucrainei.
Principala presiune vine chiar din partea Moscovei. Secretarul general al NATO Mark Rutte a avertizat săptămâna trecută că Europa este „următoarea țintă a Rusiei”.
„Rusia a readus războiul în Europa și trebuie să fim pregătiți pentru un război de amploarea celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”, a spus acesta.
Întâlnire la Berlin
La Berlin, liderii Ucrainei, Marii Britanii, Germaniei și, posibil, Franței, se vor întâlni cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, și emisarul lui Trump special, Steve Witkoff.
Subliniind importanța întâlnirii, „mai mulți lideri europeni se vor alătura discuțiilor” după discuția inițială, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz.
Președintele francez Emmanuel Macron nu și-a confirmat participarea, dar a vorbit cu Zelenski la telefon duminică.
Discuția este încercarea Europei de a influența un eventual acord, la câteva săptămâni după ce un plan de pace în 28 de puncte elaborat de Witkoff – aparent cu ajutorul Rusiei – a provocat o reacție furioasă atât la Kiev, cât și în capitalele europene.
Accentul va fi pus pe un amendament la planul elaborat de Kiev și aliații săi europeni și prezentat Washingtonului pentru examinare săptămâna trecută.
Conținutul acestuia rămâne neclar și nimic nu este decis, dar soarta teritoriilor ucrainene aflate sub ocupație rusă este deosebit de complicată.
Teritorii și garanții de securitate
Trump a propus retragerea trupelor ucrainene și ruse și înființarea unei „zone economice libere” demilitarizate, în care ar putea opera interesele comerciale ale SUA.
Ucraina a respins această propunere, potrivit unui oficial francez citat de Politico, care a vorbit sub anonimat. SUA au insistat asupra concesiilor teritoriale, în ciuda obiecțiilor vehemente ale Europei, a adăugat oficialul, un lucru care a generat tensiuni.
Liderii europeni insistă în același timp că niciun progres nu poate fi obținut în privința teritoriilor, dacă Ucrainei nu i se oferă garanții de securitate.
Într-un semn de progres, Zelenski a declarat în weekend că este dispus să facă „compromisuri” și să nu mai ceară aderarea Ucrainei la NATO. În schimb, a spus el, țării ar trebui să i se acorde un acord ad-hoc de apărare colectivă.
„Garanțiile bilaterale de securitate între Ucraina și Statele Unite și garanțiile de securitate din partea colegilor noștri europeni, precum și din partea altor țări, cum ar fi Canada și Japonia – aceste garanții de securitate ne oferă o oportunitate de a preveni o nouă izbucnire a agresiunii ruse”, a spus el.
Europa va avea și alte ocazii să discute calea de urmat după ziua de luni. Miniștrii afacerilor externe ai UE vor continua marți, la Bruxelles, să discute planurile pentru summitul de joi.
Între timp, liderii „flancului estic” al Europei se vor reuni la Helsinki.
Nicușor Dan va fi prezent la această întâlnire. Preşedintele participă, alături de liderii Suediei, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Germaniei şi Bulgariei, la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est, convocat de premierul finlandez Petteri Orpo.
Un împrumut greu de obținut
Între timp, UE trebuie să facă rost de banii de care Kievul are nevoie cu disperare.
Liderii europeni încearcă de luni de zile să-l convingă pe prim-ministrul belgian Bart De Wever să accepte un plan de utilizare a activelor rusești înghețate, deținute de depozitarul belgian Euroclear, pentru a garanta un împrumut necesar pentru finanțarea și înarmarea Ucrainei.
Veștile pentru cei care își doresc acest acord nu sunt extraordinare.
Italia – a treia țară ca mărime din UE – s-a alăturat cererilor Belgiei de a căuta opțiuni alternative pentru finanțarea Ucrainei, într-o scrisoare semnată și de Malta și Bulgaria.
Iar noul prim-ministru al Cehiei, Andrej Babiš, a respins și el planul duminică.
Cele cinci țări – cărora li se alătură Ungaria și Slovacia, deja favorabile Kremlinului – nu ar putea forma o minoritate de blocare, dar criticile lor publice erodează speranțele Comisiei de a ajunge la un acord politic în această săptămână.
O reuniune a ambasadorilor UE, planificată inițial pentru duminică seara, a fost amânată până luni.
Deși toate aceste probleme au stârnit temeri privind un eșec, în condițiile în care Ucraina are nevoie disperată de bani, trei diplomați au insistat că se vor ține de plan și că nu iau în considerare o alternativă.
Decizia privind activele rusești este „o decizie privind viitorul Europei și va determina dacă UE este în continuare un actor relevant”, a declarat un oficial german citat de Politico. „Nu există o opțiune B”, a spus acesta.
INTERVIURILE HotNews.ro