O istorie a secetelor din România – Când nu a plouat mai mult de două luni la rând
România a avut după 1900 câteva secete cumplite și în acest secol au fost tot mai multe perioade cu zeci de zile consecutive fără ploaie. Unde au fost cele mai multe zile de uscăciune? Care sunt „polii” secetei în țară? Când au fost zeci de zile fără ploaie sus la munte?
Informația pe scurt:
- Cele mai lungi perioade fără ploaie au fost de peste 60 de zile, mai ales în Dobrogea și Oltenia. Stațiile meteo „campioane” la perioade lungi de uscăciune sunt Sulina, Gura Portiței, Craiova, Sf Gheorghe Deltă, Mangalia, Zimnicea, Călărași.
- România a fost atinsă de secete grave în ani grei ai istoriei sale: 1917, an de război și 1946, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În 1946 au fost numeroase recorduri de temperatură vara, iar în septembrie au fost și +43 C în țară. Basarabia a fost atinsă de o foamete cumplită în acel an, dar au fost probleme mari cu alimentele și în România (mai ales în est).
- Sunt foarte rare secetele prelungite primăvara, dar mult mai des apar la finalul verii și în prima jumătate a toamnei. Au fost de câteva ori și perioade extrem de lungi fără precipitații în timpul anotimpului rece, ceea ce nu este bine pentru agricultură. Iernile cu prea puțină zăpadă pot favoriza seceta din timpul verii.
- La stația meteo Sulina a fost în 2003 un interval excepțional de 68 de zile fără ploaie, de la 9 aprilie, la 15 iunie. În 2011 a fost secetă dură, iar la Craiova au fost 63 de zile consecutive fără ploaie.
- Între 1961 și 1980 nu au fost așa perioade lungi de secetă, mai ales că verile au fost răcoroase și ploioase în anii 70. După 1980 secetele s-au întețit, dar creștere puternică a fost după 2000. În ultimii 13 ani a fost aproape în fiecare an un exemplu de stație meteo cu intervale de peste 50 de zile fără precipitații.
- Cea mai secetoasă lună din ultimii 60 de ani în România a fost noiembrie 2011, cu o medie de precipitații de numai 1 mm, ceea ce înseamnă că peste tot în țară ploile au lipsit aproape total. Pentru comparație, cea mai ploioasă lună a adus o medie de 166 mm (luna iunie 1969).
- La munte plouă în general mult și des, dar au fost cazuri în care timp de mai mult de 30 de zile nu a plouat. Spre exemplu au fost 33 de zile în anul 2000, la Predeal.
Seceta – Când apare și cât de gravă poate fi
Seceta era definită într-un dicționar din prima parte a secolului XX ca fiind „lipsă mare de ploaie trebuincioasă bucatelor câmpului”.
Seceta are diverse definiții. Spre exemplu, seceta meteorologică se instalează după zece zile consecutive fără precipitații (în anotimpul cald). Din punct de vedere agricol, seceta este o Insuficiență a umidității solului și a atmosferei față de valorile minimale necesare creșterii și dezvoltării normale a plantelor cultivate.
Studiile disponibile prevăd creșteri mari ale frecvenței, duratei și severității secetelor meteorologice și hidrologice în cea mai mare parte a Europei, în secolul XXI, cu excepția regiunilor nordice. Cele mai mari creșteri sunt estimate în sudul Europei.
Trebuie spus că, cel mai adesea, seceta ține de la sfârșitul verii, până în octombrie, în timp ce primăvara este un anotimp foarte ploios și nu prea se întâmplă șă fie multe zile consecutive fără ploaie în martie sau aprilie.
Mai este un fenomen îngrijorător, seceta din timpul iernii, cel mai răsunător exemplu fiind în 1988-1989. Nu mai ninge ca în trecut, iar precipitațiile solide au fost, în multe cazuri, înlocuite cu cele lichide. Zăpada este bună pentru agricultură, fiindcă un strat de zăpadă în fiecare iarnă încarcă mult mai eficient solul pentru primăvară.
O perioadă cu secetă prelungită poate duce la scăderea calității apei, la deșertificare și la creșterea riscului de apariție a incendiilor de vegetație. Pe timp de secetă, umiditatea solului scade semnificativ, ceea ce afectează mai întâi plantele cu rădăcini superficiale, dar și culturile de porumb și grâu. De ce? Din cauză că rădăcinile lor nu pot ajunge suficient de adânc în sol, pentru a accesa alte surse de apă.
A fost uimitor faptul că în Franța, în iarna lui 2023, a fost un record de 32 de zile fără ploaie în toată țara, exemplu extrem legat de efectele încălzirii globale.
Cei mai secetoși ani în România
Cei mai secetoși ani înainte de 1900 sunt 1872-1874, 1894, 1896
Ani secetoși în secolul XX 1904, 1907, 1917, 1920, 1924, 1929, 1934, 1942, 1945, 1946, 1947, 1948, 1950, 1953, 1961, 1983, 1986, 1990, 1992, 1993, 1994, 2000.
În deceniul trecut, cel mai secetos an a fost 2011.
Cei mai secetoși ani din ultimii 120 și diferența procentuală față de mediana intervalului de referință 1981 – 2010
1917 -50%
2000: -35%
1918 -35%
1907 -30%
1992 -30%
Cele mai secetoase luni de vară din ultimii 60 de ani în România
August, în anii:
2003, medie de 20,8 mm, abatere de 63%
2000; medie de 24,1 mm, abatere de 57%
1992, medie de 25 mm, abatere de 56%
Cea ma secetoasă lună iunie: 2003, cu o medie de 30,8 mm, abatere de 66%.
Cea ma secetoasă lună iulie: 1989, cu o medie de 30,8 mm, abatere de 64%
Cele mai secetoase luni din ultimii 62 de ani în România
Noiembrie 2011, medie de 1 mm, abatere de -98% față de intervalul de referință 1991-2020
Decembrie 1972, mede de 2,7 mm, abatere de 94%
Octombrie 2000: medie de 3,1 mm, abatere de -95% față de intervalul de referință 1991-2020
Septembrie 1961, medie de 3,8 mm, abatere de -94% față de intervalul de referință 1991-2020
Ianuarie 1989, medie de 4,9 mm, abatere de 87%
Noiembrie 1986, medie de 5,1 mm (abatere -86%
Cele mai lungi perioade de secetă în ultimii 62 de ani
1961
De la final de august până la început de octombrie au fost 42 de zile fără ploaie la Oradea și 39 de zile la Arad.
1965
La Alexandria nu a plouat timp de 53 de zile, de la jumătatea lui septembrie, până la început de noiembrie. La Drobeta Turnu Severin au fost 38 de zile fără precipitații.
1969
Una dintre cele mai lungi perioade fără ploaie a fost măsurată la Grivița: 57 de zile consecutive, din 30 septembrie în 25 noiembrie. La Târgu Jiu au fost 47 de zile fără ploaie, iar la Bacău, 34 de zile. Spectaculos a fost și faptul că au fost 38 de zile fără precipitații la vf Țarcu, din 22 septembrie, până în ultimele zile din octombrie. La peste 2.000 m alt sunt, în general peste 200 de zile pe an cu precipitații solide și lichide și este ceva ieșit din comun când sunt 10-15 zile uscate consecutiv.
La stația meteo București Filaret au fost 45 de zile fără precipitații, din 22 septembrie, în 5 noiembrie.
1972-73
Un exemplu rar de zile multe fără ploaie în anii 70: aproape 40 de zile la Arad, din noiembrie, până pe 3 ainuarie 1973.
1982
La Iași au fost 33 de zile fără precipitații, la începutul toamnei.
1987
La Constanța au fost 37 de zile de secetă, începând cu data de 23 August, pe atunci ziua națională. La Timișoara au fost 36 de zile, începând cu 20 august.
1989
La Sulina au fost 51 de zile fără precipitații, de la jumătate de iulie, până pe 4 septembrie. Iarna 1988-89 a fost excepțional de uscată, cu zeci de zile consecutive fără ploaie sau zăpadă. La stația meteo Vlădeasa 1800 au fost 29 de zile consecutive. La Craiova au fost 58 de zile, în perioada 18 decembrie 1988 – 13 februarie 1989. La Câmpina au fost 38 de zile (8 ianuarie – 13 februarie).
1995
În zona Maramureșului a fost secetă neobișnuită în octombrie: 31 de zile fără ploaie la Satu Mare și 29 de zile la Ocna Șugatag. Și la Vlădeasa 1800 a fost aproape o lună (2-30 octombrie) fără ploaie).
2000
A fost anul în care la multe stații meteo a plouat cel mai puțin de când există date complete. În foarte multe regiuni nu a picat un strop de ploaie de la 25 septembrie, până aproape de 1 noiembrie.
Cel mai îndelungat interval fără ploaie în acel an extraordinar a fost de 52 de zile, la Vaslui, din 25 aprilie, până la mijloc de iunie. La Baia Mare, Piatra Neamț, Suceava și Dej au fost 33 de zile consecutive, iar la Sibiu au fost 32 de zile consecutive (de la 25 septembrie la 26 octombrie).
Cu totul excepțional a fost faptul că în 2000 au fost zeci de zile consecutive fără precipitații și la stații meteo montane înalte:
37 de zile la Lăcăuți, între 26 septembrie și 1 noiembrie
34 de zile la Sinaia 1500, între 24 septembrie și 27 octombrie
33 de zile la Predeal, între 25 septembrie și 27 octombrie
Spectaculos este și faptul că au fost 32 de zile consecutive fără ploaie și la Vf Omu, cea mai înaltă stație meteo montană unde sunt în mod normal peste 160 de zile cu precipitații pe an.
2001
La Gura Portiței, un loc obișnuit cu secetele, au fost 53 de zile fără ploaie, de la 30 iunie, la 21 august.
La Mangalia și la Gorgova (jud Tulcea) au fost 50 de zile consecutive fără precipitații. În primul caz a fost între jumătatea lui septembrie și 31 octombrie, iar în al doilea caz a fost în a doua parte a verii.
2002
La stația meteo Gloria (în Marea Neagră) au fost 51 de zile, de la jumătatea lui aprilie, până la început de iunie.
2003
La stația meteo Sulina a fost un interval excepțional de 68 de zile fără ploaie, de la 9 aprilie, la 15 iunie. Aprilie a fost o lună extrem de rece la Sulina, cu minime cu au coborât și spre 0,5 C.
2005
Într-un an cu foarte multe recorduri de precipitații au fost 53 de zile fără ploaie la Stânca – Ștefănești, În Moldova, de la final de august la mijloc de octombrie.
2011
Sfârșitul verii și începutul toamnei au adus cea mai lungă și răspândită secetă în România din acest secol, fiind aproape două luni fără ploaie. Iată câteva exemple:
63 de zile la Craiova, între 6 august și 7 octombrie
59 de zile la Târgu Jiu, între 11 august și 8 septembrie
59 de zile la Bâcleș (jud Mehedinți), între 11 august și 8 septembrie
58 de zile la Galați și Târgu Logrești (jud Gorj), între 12 august și 8 octombrie
57 de zile la Slatina, Turnu Măgurele, Caracal și Roșiorii de Vede
54 de zile la Sibiu
52 de zile la Oltenița
51 de zile la Giurgiu
50 de zile la Pitești, Curtea de Argeș, Polovragi și Morărești
În 2011 a fost pe timp de vară un interval de 20 de zile consecutive fără ploaie la Omu și alte 22 de zile la final de toamnă și început de iarnă.
2012
A fost un an cu valuri de căldură serioase și cu multe recorduri depășite.
La Calafat au fost 54 de zile fără precipitații, din 28 iulie, până la 19 septembrie. Mai special este recordul de la Târgu Secuiesc, 53 de zile, din primele zile de iunie, până la final de iulie.
2013
Și acest an a adus o vară prea uscată la Calafat, unde au fost 50 zile consecutive fără ploaie, de la 10 iulie, la 28 august.
2016
La Mangalia au fost 59 de zile consecutive fără ploaie, de pe 1 iulie, pe 28 august, iar la Jurilovca au fost 58 de zile, de la mijloc de iunie, până pe 12 august. Tot în acea perioadă au fost 57 de zile la Gura Portiței.
2018
A fost o vară cu temperaturi maxime mai scăzute, în special în iulie, dar nu au lipsit perioadele lungi fără ploaie.
56 de zile la Constanța, între 31 iulie și 24 septembrie
55 de zile la Câmpulung Muscel, de la 7 septembrie la 31 octombrie
54 de zile la Slobozia, de la 2 august la 24 septembrie
50 de zile la Roman și Negrești, de la 12 septembrie, la 31 octombrie
2019
A fost cel mai cald an de când se fac măsurători meteo în România, A nins puțin iarna, a fost caniculă vara și a fost extrem de cald și toamna.
Au fost zeci de zile consecutive fără ploaie în multe zone:
60 de zile la Zimnicea, între 4 august și 2 octombrie
56 de zile la Alexandria, între 30 iulie și 23 septembrie
55 de zile la Caracal
54 de zile la Roșiorii de Vwde
52 de zile la Galați și la Drobeta Turnu Severin
51 de zile la Tecuci
Până și la Brașov au fost 40 de zile consecutive fără ploaie.
2020
A fost secetă în zona Dobrogei, cu 57 de zile consecutive fără ploaie la Gura Portiței, în perioada 9 iulie – 3 septembrie. Și la Medgidia au fost 52 de zile consecutive, tot în acea perioadă.
2021
La Perișoru (jud Călărași) au fost 55 de zile consecutive fără ploaie, din 24 august, în 17 octombrie. La stația meteorologică Stânca Ștefănești, în luna octombrie, nu au căzut precipitații.
La Mangalia au fost 51 de zile fără precipitații, de la 7 iulie, la 21 august.
2022
La Șiria, în Dealurile de Vest, în județul Arad, au fost 58 de zile fără ploaie, din 11 iunie în 7 august.
Cea mai mică valoare a cantității lunare de precipitații din august 2022 s-a înregistrat în Delta Dunării, la stația meteorologică Gura Portiței (4,0 mm).
2023
Cele mai mici valori lunare de precipitații în lunile de vară din 2023
Iunie: 0,6 mm, la stațiile meteorologice Gura Portiței și Mahmudia.
Iulie: 15,4 mm, la stația meteorologică Amzacea (jud. Constanța).
August: 0,8 mm, la stația meteorologică Perișoru (jud. Călărași).
Cele mai mici valori între ianuarie și mai
Ianuarie: la stațiile Blaj și Ștefănești Stânca nu s-au înregistrat precipitații.
Februarie: 0,5 mm, la stația meteorologică Titu.
Martie: 2,5 mm, la stația meteorologică Pătârlagele.
Aprilie: 14,4 mm, la stația meteorologică Sânnicolau Mare.
Mai: 1,6 mm, la stația meteorologică Darabani.
O parte consistentă a articolului a fost construită cu date remise către HotNews.ro de ANM. Topurile cu cele mai secetoase luni sunt din caracterizările lunare publicate în mod regulat de ANM.
O parte consistentă din date provin din volumul Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
O mică parte dintre date sunt de pe platforma online TuTiempo
INTERVIURILE HotNews.ro