O jumătate de milion de oameni și firme păgubite și 520 milioane de euro plătiți de la buget nu reprezintă o prioritate pentru DNA

Cele două falimente din industria asigurărilor, City și Euroins, sunt două găuri imense, fără autor cunoscut.

Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a făcut marți, 3 iunie, public raportul său de activitate pe anul 2024. Din el aflăm că statul a primit 502.000 de cereri de despăgubire de la persoanele și firmele asigurate la City Insurance și Euroins. Cele două firme, ambele lidere de piață pe asigurările RCA, au intrat în insolvență. Cineva trebuie să-i despăgubească pe asigurați. Conform legii o face FGA, adică statul. 

Mecanismul e și mai dureros pentru cetățean, de fapt. FGA adună bani de la firme, care măresc polițele pe care le achită asigurații. Noi adică. În plus, aceiași ”noi” plătim funcționarea instituțiilor, cum e ASF, de pildă, care ar trebui să se asigure că nu apar găurile.  

O jumătate de miliard de euro și mai urmează, că suntem la 60%

Până la 1 ianuarie 2025, statul a achitat pentru cele două falimente 2,6 miliarde de lei, echivalentul a 520 de milioane de euro. Și, conform raportului FGA, s-au plătit 60% dintre cereri. Vedem la cât vom ajunge în final. 

Coincidența face ca, tot în aceste zile, Recorder să fi publicat un articol care se referă la falimentul Euroins. 

Voineag și Marcu neagă

Procurorul DNA Neculai Cârlescu susține că șefii săi i-au luat dosarele și l-au trimis ca procuror de instanță după ce l-a declarat suspect în dosarul Euroins pe fostul șef al ASF, Nicu Marcu. 

Magistratul acuză o relație de amiciție între procurorul șef al DNA, Marius Voineag, și șeful ASF, Nicu Marcu. 

Marcu neagă amiciția. Iar DNA a răspuns jurnaliștilor Recorder că ”Marius Voineag a transmis că a avut „în mod constant întâlniri în cadru instituțional, cu reprezentanți ai conducerilor instituțiilor cu atribuții de control, printre care și conducerile succesive ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF)”. 

Foarte bine că s-au întâlnit procurorul șef al DNA și președintele ASF. Problema e că șefii s-au întâlnit, dar tot nu știm ce s-a întâmplat în cazurile City și Euroins. 

Afacerea City are licența ridicată din 2021, iar  Euroins din 2023. Au trecut 4 ani și, respectiv, 2 ani, fără ca DNA să găsească pe nimeni. Nu e vorba doar despre mandatul procurorului șef Marius Voineag, ci de activitatea DNA pe termen lung în cazul pieței RCA. După cum Marcu nu are legătură cu City, el a venit la ASF după, înainte de celălalt faliment, al Euroins. Discutăm despre instituții, nu despre oameni.

Să unim ASF cu altă instituție

Dacă 502.000 de cetățeni români și de firme păgubite nu sunt importanți, atunci ce e important? Dacă 502 milioane de euro nu e o pagubă certă, atunci ce înseamnă o pagubă?

Poate că aceste falimente uriașe nu sunt rodul unei infracțiuni. Poate că oameni din ASF nu au făcut nimic ilegal. O fi o eroare de sistem, de structură. Devii lider RCA și te izbește un blestem. Încasezi zeci și zeci de milioane de euro pe an, acumulezi datorii către asigurați, vreme de foarte mulți ani, și nimeni de la stat nu te vede. Apoi intri în insolvență și achită statul. Dar atunci înseamnă că ASF, instituția unde președintele Nicu Marcu a primit 16.000 de euro net pe lună, nu are niciun sens. 

Dacă o piață de care răspunde ASF produce asemenea găuri ”sistemice”, hai să vedem cum ar arata această piață reglementată de altă instituție, nu de ASF. Oricum se discută despre economii la buget. 

O soluție ar fi să unificăm Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu ORNISS. O să spuneți că nu au nici o legătură piața asigurărilor și registrul informațiilor clasificate. Cum să nu aibă? Director la ORNISS a ajuns același Nicu Marcu.