Lucrurile nu merg deloc bine în justiția din România, iar dacă noi, românii, știam asta de multă vreme, acum o transmit direct și judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg. Ce se poate întâmpla însă mai departe?
Aceștia au pronunțat o hotărâre, săptămâna trecută, prin care spun că interpretarea românească a prescripției dosarelor este contrară dreptului european. Interpretarea incriminată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, și a fost transmisă cu titlu obligatoriu tuturor instanțelor din România.
„Înalta Curte a participat la instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică, impunând celorlalte instanțe române cu încălcarea dreptului Uniunii să adopte o interpretare a dreptului național vădit incompatibil cu cerințele care decurg din Hotărârea Lin 1 (prima decizie luată de curtea europeană pe această speță a fost în 2023, dar Înalta Curte din România nu a ținut seama de ea)”, se arată în motivarea Curții de Justiție a UE.
De ce este important acest lucru?
Pentru că, începând cu anul 2022, mii de dosare penale de corupție și fraudă au fost închise ca urmare a aplicării prescripției și a interpretării legii penale mai favorabile, iar valoarea totală a prejudiciilor din aceste cauze se ridică la aproape 200 de milioane de euro.
Se mai poate face ceva cu dosarele prescrise?
O variantă ar fi ca procurorii din dosarele respective să promoveze recursuri în casație, în termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, scrie G4Media.
Motivul ar fi că judecătorii au dispus în mod greșit încetarea procesului penal. Întrebarea este dacă actualii șefi ai parchetelor vor fi dispuși să facă aceste demersuri, dacă tot președintele i-a lăudat recent și a spus că „e mulțumit spre foarte mulțumit de activitatea parchetelor” (nu e clar pentru ce mai exact).
Aflată cu musca pe căciulă, Înalta Curte a răspuns rapid că „a aplicat întotdeauna dreptul european”, în timp ce președintele României, întrebat dacă instanța supremă ar trebui să-și asume vina pentru încălcarea dreptului european, a arătat către… Parlament. În opinia sa, Parlamentul ar fi trebuit să corecteze legislația, în concordanță cu deciziile curții europene. Asta deși Curtea de Justiție a UE vorbește în hotărâre explicit despre Înalta Curte.
Totuși, președintele a spus că decizia Curții de Justiție a UE este obligatorie și va fi respectată în România.
„Dreptul nu este o știință exactă. CJUE a avut o opinie, ÎCCJ a avut o altă opinie”, a mai declarat Nicușor Dan, încercând parcă să minimizeze vina Liei Savonea.
Să nu uităm cine este Lia Savonea
Totuși, nu ne putem preface că suntem veniți de undeva, din spațiu și nu știm nimic despre justiția din România. Un documentar Recorder a arătat la sfârșitul anului trecut că există un adevărat sistem în justiție, patronat de Lia Savonea, al cărui scop este să tergiverseze marile dosare de corupție până când acestea ajung să se prescrie.
Și să nu uităm nici opoziția aceleiași curți la reforma pensiilor magistraților.
Apropo de reforma magistraților, aceasta este apreciată de Comisia Europeană, în cel mai recent raport privind statul de drept. Lia Savonea spunea că majorarea vârstei de pensionare va afecta independența magistraților, acuzație care nu este confirmată și de autorii raportului de la Bruxelles.
