O lovitură pentru Lia. Se mai poate face însă ceva?
Senior editor
Lucrurile nu merg deloc bine în justiția din România, iar dacă noi, românii, știam asta de multă vreme, acum o transmit direct și judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg. Ce se poate întâmpla însă mai departe?
Aceștia au pronunțat o hotărâre, săptămâna trecută, prin care spun că interpretarea românească a prescripției dosarelor este contrară dreptului european. Interpretarea incriminată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, și a fost transmisă cu titlu obligatoriu tuturor instanțelor din România.
„Înalta Curte a participat la instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică, impunând celorlalte instanțe române cu încălcarea dreptului Uniunii să adopte o interpretare a dreptului național vădit incompatibil cu cerințele care decurg din Hotărârea Lin 1 (prima decizie luată de curtea europeană pe această speță a fost în 2023, dar Înalta Curte din România nu a ținut seama de ea)”, se arată în motivarea Curții de Justiție a UE.
De ce este important acest lucru?
Pentru că, începând cu anul 2022, mii de dosare penale de corupție și fraudă au fost închise ca urmare a aplicării prescripției și a interpretării legii penale mai favorabile, iar valoarea totală a prejudiciilor din aceste cauze se ridică la aproape 200 de milioane de euro.
Se mai poate face ceva cu dosarele prescrise?
O variantă ar fi ca procurorii din dosarele respective să promoveze recursuri în casație, în termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, scrie G4Media.
