O miză de miliarde – Începe în Brazilia COP 30, cel mai mare summit pe probleme climatice. Care sunt temele principale și la ce ne putem aștepta

Între 10 și 21 noiembrie se va ține la Belem, în regiunea amazoniană a Braziliei, cel mai mare summit pe probleme climatice din 2025. Anul trecut, la Baku, summit-ul COP 29 s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Într-o analiză InfoClima.ro, întrebarea de final este dacă marele eveniment va fi un moment decisiv pentru acţiunea climatică globală sau doar o nouă rundă de promisiuni.

La ce să ne așteptăm de la summitul „UN Climate Change Conference” din Belem

La aproape un deceniu de la Acordul de la Paris, procesul climatic global traversează o perioadă de incertitudine. După succesiunea de summituri dominate de promisiuni parțial respectate, așteptările pentru COP 30 sunt mai degrabă prudente decât entuziaste.

2025 este primul an de după așa-numita Global Stocktake: evaluarea colectivă a progreselor realizate în implementarea Acordului de la Paris care a confirmat ceea ce comunitatea științifică avertiza de ani întregi: angajamentele actuale nu sunt suficiente pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C. COP30 va fi, așadar, prima conferință care se desfășoară în urma acestei evaluări și va trebui să transforme concluziile ei în direcții concrete de acțiune.

Analiza de pe InfoClima.ro este semnată de Elena-Alexandra Miron care activează în domeniul politicilor climatice și a reprezentat tinerii din România la Conferințele ONU privind Schimbările Climatice (COP27, COP28 și COP29).

În centrul agendei din Belém se află trei teme majore:

• Actualizarea contribuțiilor naționale determinate (NDCs) pentru orizontul 2035. Până la începutul lunii noiembrie 2025, doar 64 de țări își depuseseră noile planuri climatice, acoperind mai puțin de o treime din emisiile globale.
• Finanțarea climatică internațională. Ținta de 100 miliarde dolari anual, stabilită la COP15 Copenhaga în 2009, a fost atinsă pentru prima dată în 2022, conform datelor UNFCCC (2024). Cu toate acestea, două treimi din sumă provin din împrumuturi, iar accesul țărilor cu venituri reduse rămâne limitat. La COP29, statele au convenit asupra unui nou obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea climatică (NCQG) de cel puțin 300 miliarde USD anual până în 2035, dar fără mecanisme clare de implementare, cu promisiunea de a mobiliza până la 1,3 trilioane dolari pe an din surse publice și private.
• Eliminarea treptată a combustibililor fosili. După ani de formule ambigue, presiunea publică crește pentru stabilirea unui calendar global de renunțare la petrol, gaze și cărbune. Totuși, dependența economică a multor state de aceste industrii face improbabil un acord ferm la Belém.

Așteptările pentru COP 30 rămân moderate și pot fi sintetizate astfel:

• Este puțin probabil ca Belém să aducă o schimbare diplomatică majoră, însă pot fi realizate unele progrese tehnice privind transparența fluxurilor financiare și raportarea angajamentelor stabilite prin Global Stocktake.
• Multe economii mari vor evita să își asume noi ținte de reducere a emisiilor și se vor concentra pe actualizarea formală a contribuțiilor naționale (NDC) și pe extinderea mecanismelor de piață, precum creditele de carbon. Din cele peste 190 de părți semnatare ale Acordului de la Paris, doar 64 și-au transmis până la începutul lunii noiembrie 2025 noile planuri climatice, acoperind mai puțin de o treime din emisiile globale.
• Țările din Sudul Global cer ca noul obiectiv financiar global (NCQG) să includă granturi nerambursabile și condiții de acces echitabile, nu doar împrumuturi. Pozițiile exprimate de grupul G77 și statele africane indică o presiune tot mai mare pentru reformarea arhitecturii financiare climatice, astfel încât aceasta să nu amplifice datoriile țărilor vulnerabile.
• Pentru Uniunea Europeană, summitul de la Belém este un test al coerenței dintre retorica climatică și realitatea internă, marcată de costuri economice ridicate, presiuni sociale și tensiuni geopolitice care complică tranziția verde.
• Pentru Brazilia, provocarea este să arate că angajamentele privind Amazonul și tranziția energetică se traduc în politici consecvente. Deși defrișările s-au redus semnificativ sub administrația Lula, planurile de explorare petrolieră în regiunea amazoniană și investițiile în infrastructura COP 30 arată că balanța dintre creșterea economică și protecția mediului rămâne instabilă.

COP 30 ar putea fi mai degrabă o etapă de clarificare decât un moment de entuziasm. Miza reală ține de recâștigarea încrederii într-un proces climatic global care are nevoie, mai mult ca oricând, de consecvență, echitate și rezultate măsurabile.

Belém ar putea rămâne în istorie fie ca un moment de clarificare, fie ca o nouă rundă de promisiuni fără consecințe, se mai spune în analiză.