O miză uriașă: soarta celor 770 milioane de euro din PNRR se joacă în aceste zile. Legea salarizării rămâne blocată / Ce face președintele Nicușor Dan
Liderii fostei coaliții vor discuta marți cu președintele Nicușor Dan despre legea salarizării unitare, după ce echipele tehnice ale partidelor s-au întâlnit din nou luni la Cotroceni fără să ajungă la o concluzie.
- Ministerul Muncii și cel al Finanțelor rămân în dezacord pe majorările salariale din sistemul bugetar.
- Șansele ca proiectul să fie depus la Parlament până pe 31 august sunt, potrivit informațiilor HotNews, „extrem de mici, spre zero”.
Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Ilie Bolojan și Dominic Fritz vor discuta marți cu președintele în format online despre legea salarizării.
Luni a avut loc o nouă întâlnire a echipelor tehnice din fiecare partid la Palatul Cotroceni, însă nu există nicio concluzie.
Surse din PSD spun că în continuare ministrul Muncii și ministrul Finanțelor, Dragoș Pîslaru și Alexandru Nazare nu reușesc să cadă de acord pe cât sa le crească salariile angajaților din sistemul bugetar. „Caz închis”, au mai spus surse social-democrate.
Ultima șansă data de președinte
Totuși, marți președintele discută cu liderii pentru a le asculta concluziile, părerile, despre proiect, chiar dacă șansele ca legea să fie depusă la parlament până la termenul-limită de 31 august „sunt extrem de mici, spre zero”, potrivit informațiilor HotNews.
Alte surse care au participat la discuția de luni, care a început la ora 14:30 și a durat aproximativ două ore, spun că președintele Nicușor Dan discută cu liderii pentru „ultima șansă”.
Cu toate astea, liderii partidelor sunt de acord că anul viitor va fi nevoie de o indexare a salariilor bugetarilor, după mai mulți ani în care au fost înghețate, ca România să nu fie retrogradată de agențiile de rating la evaluarea din septembrie, potrivit informațiilor HotNews.
Grindeanu despre adoptarea legii în timp util: „Mi se pare imposibil”
Luni seară, Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că crede că e imposibil ca legea să fie adoptată înainte de termenul de 31 august:
„Mâine la ora 11 o să avem o discuție cu președintele. Mi se pare foarte greu, spre imposibil ca acum să mai putem să venim până mâine, poimâine cu o lege care să fie aprobată, promulgată. Sunt niște termene aproape imposibil de îndeplinit”.
Întrebat despre cine ar trebui să își asume responsabilitatea în cazul în care România va pierde cele 770 de milioane de euro din PNRR, Grindeanu a răspuns:
„Haideți să ajungem acolo”.
Proiectul a nemulțumit pe toată lumea
În ultimele luni, au existat mai multe întâlniri la Cotroceni în care consilieri ai președintelui au încercat să medieze discuțiile dintre partide când vine vorba de legea salarizării.
Pe 17 iulie, Dragoș Pîslaru, a publicat un proiect al legii, care nu fusese agreat de partide și au generat proteste și greve în sistemul bugetar.
Discuțiile au continuat apoi, dar fără rezultate vizibile. În paralel, Pîslaru și Nazare negociau cu Comisia Europeană, care nu a fost de acord în totalitate cu variantele prezentate.
La finalul săptămânii trecute, după ultima discuțiile dintre liderii partidelor și Nicușor Dan, a fost avansată o nouă variantă de lege, care a nemulțumit sindicatele.
770 de milioane de euro, amânați 3 ani
Reforma salarizării trebuia să fie gata în iunie 2023. De când a fost aprobat programul PNRR și până în prezent, Ministerul Muncii a avut 4 șefi – Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD).
Acum, după demisia lui Manole, Dragoș Pîslaru a preluat conducerea ministerului, deci și responsabilitatea pentru finalizarea proiectului asumat prin PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro.
La finalul anului 2023, Guvernul Ciolacu 1 a renegociat PNRR cu Comisia Europeană, iar reforma salarizării a fost amânată pentru anul 2025 și mutată în cererea de plată 4. A urmat super-anul electoral 2024, iar social-democrații și liberalii, care erau împreună în coaliție la acea vreme, au ales să se ocupe mai degrabă de legea pensiilor, de asemenea prevăzută în PNRR.
Legea a rămas blocată timp de încă un an și jumătate, până când, în aprilie 2025, Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene la acea dată, anunța o nouă amânare.
„Vom propune alte șase jaloane și ținte pe care să le amânăm. Deci, cumva restructurăm puțin cererea de plată numărul patru, dar termenul rămâne fix, respectiv luna iunie, indiferent ce se întâmplă. Propunerea este ca legea salarizării unice să se ducă în ultima cerere de plată”, spunea Marcel Boloș în aprilie 2025.