O înfricoșătoare Carte neagră
Profesorul Armand Goșu, unul dintre puținii analiști români cu adevărat specializați în rusologie și un veritabil bun cunoscător al actualului țar de la Kremlin, îl socotea într-o recentă carte pe Vladimir Vladimirovici Putin o ecuație complicată.
Ecuația aceasta s-a complicat însă și mai mult odată cu începerea, din ultima decadă a lunii februarie 2022, a războiului împotriva Ucrainei. Din ordinul fostului ofițer KGB, Moscova a declanșat atunci ceea ce s-a numit o operațiune specială al cărei țel proclamat ar fi denazaficarea țării. Denazificare făcută în numele pretinsei frății dintre ruși și ucrainieni. Cum bine se știe, Moscova este expertă în găsirea de explicații. în acordarea de ajutoare frățești de nimeni cerute. A făcut-o și în 1953 (RDG), și în 1956 (Ungaria), și în 1968 (Cehoslovacia) , și în 1979 (Afganistan). Era gata-gata să o facă și în 1981, înainte de proclamarea legii marțiale în Polonia.
Ceea ce s-a întâmplat la data de 24 februarie 2022 și tot ceea ce a urmat după aceea a provocat un șoc chiar și în conștiința acelor cercetători, dar și relativ puțini oameni politici în special din Occident care au avertizat asupra iminenței atacului rusesc în Ucraina. Toți buni cunoscători ai personalității lui Putin, ai ambițiilor imperiale ale acestuia, ai obsesiilor lui globaliste, anti UE și anti NATO, ai antecedentelor lui de dinainte de 1991 și ai agresiunilor comise de Rusia în Cecenia, Georgia și chiar în Ucraina. Sfidarea putinistă era de data asta mult prea mare. Desfășurarea viitoare a războiului e greu de intuit, deși rădăcinile lui totalitare ca și cele ce țin de personalitatea noului Vojd (Putin a redeschis cultul lui Lenin și al lui Stalin) sunt în bună parte cunoscute.
Cartea neagră a lui Putin, volum apărut în 2022 în Franța, la prestigioasa editură Robert Laffont, sub coordonarea Galiei Ackerman și a lui Stéphane Courtois, a însemnat concretizarea editorială a acestui șoc. 11 cercetători, unii francezi, alții născuți în Ucraina, Georgia, Rusia sau Cecenia, și-au reunit eforturile în încercarea de a spune aproape totul despre Putin. Despre formarea lui ca cetățean sovietic și ca ofițer al KGB, despre începuturile și evoluția în ceea ce indiscutabil poate părea o miraculoasă carieră (bizar e însuși faptul,observat și de Stéphane Courtois, și de Thierry Wolton, că cineva care, la un moment demisionează din KGB, ajunge peste doar câțiva ani să conducă principalul serviciu secret din Rusia), despre dorința obsesivă a acestuia de a reface gloria de odinioară a Imperiului rus, despre obsesiile lui anti-ucrainiene, despre tot ce înseamnă politica lui Putin (internă, externă, culturală, educațională), despre intenția acestuia de a controla nu doar prezentul, viitorul, ci și trecutul cu ajutorul unui nou și înspăimântător Minister al Adevărului. Grație eforturilor susținute ale editurii bucureștene Humanitas ca și ale traducătorului Iulian Comănescu, Cartea neagră a lui Putin este acum disponibilă și în limba română.
După ce am citit-o, după ce am parcurs cele 21 meticuloase analize, organizate în trei mari secvențe (Cronica unei dictaturi anunțate, O politică de destabilizare și de agresiune, Căile și mijloacele autorității absolute), acestora adăugându-li-se postfața Încotro se îndreaptă Rusia? scrisă de coordonatorii volumului și, firește, Cuvântul înainte la ediția românească conceput de Thierry Wolton (A cui e vina?) pot spune că ecuația complicată despre care vorbea Armand Goșu a dobândit în mintea mea un plus de claritate.. –Citeste continuarea pe Contributors.ro