O organizație a presei a trimis Parlamentului un punct de vedere în legătură cu jocurile de noroc

BRAT spune că „înțelege și salută” intenția Parlamentului de a proteja minorii în fața jocurilor de noroc, dar solicită ca legea să fie „nediscriminatorie”. Organizație a presei și a publicității, BRAT se întreabă cum va funcționa oprirea reclamei la gambling nu doar pe site-urile din România, ci și pe TikTok, Youtube sau Facebook, rețelele sociale accesate intens de către consumatori din țară. 

Am deschis cu inima strânsă scrisoarea Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), către Parlament. Întâi că n-am înțeles de ce nu au spus publicului că au trimis-o. Sigur, e o poziție a companiilor care fac presă, nu a jurnaliștilor. Dar, totuși, sunt companii de presă și de publicitate, trăiesc din informația transparentă. 

Intrată în mecanismul parlamentar, scrisoarea oricum devine publică, o puteți citi integral în finalul acestui articol. 

M-am temut că „punctul de vedere al BRAT”, cum l-au intitulat, va fi o susținere a industriei jocurilor de noroc. Nu pentru că mă îndoiesc de oamenii din conducerea BRAT, dar e vizibilă presiunea din partea membrilor, care sunt companii media, după cum e vizibil interesul companiilor de pariuri. Am găsit altceva decât mă așteptam și simt că e corect să împărtășesc publicului. 

Nu o problemă economică, ci de viață civică

Ca cetățean, nu voi accepta pasiv poziția dominatoare a niciunui guvern, industrii sau partid. M-am ciocnit de o sumedenie de inși sau instituții puternice, în viața de jurnalist. O colecție de miniștri și firme ne-au amenințat de-a lungul anilor că ne distrug. Erau supărați pe diverse investigații. Ei împroșcau de sus, de la nivelul zăpezilor eterne. Până n-au mai fost acolo.

În România ultimilor ani, jocurile de noroc și-au manifestat intens puterea. Investigații ale guvernului la ONJN au arătat cum funcționari ai statului au acționat, în realitate, pentru industrie. Oficiul a amânat indefinit aplicarea unor legi pentru protecția tinerilor. La fel s-a întâmplat cu protecția celor care au vrut să se autoexcludă. Problema devine una nu doar economică, ci și de viață civică. Într-o societate cu puterea disproporționat repartizată, la un moment dat nu vom mai participa la ceea ce numim autoguvernare.

O scrisoare pierdută

Dar politicile publice care să reglementeze jocurile de noroc se fac pe baza deciziilor informate. Pe baza unei adevărate conversații naționale.

Cred că BRAT, organizația care măsoară audiența online și print, a procedat corect când a trimis „un punct de vedere” către Parlament, ca să propună informații noi în această dezbatere. 

Rețelele sociale nu pot rămâne în afară

Punctul de vedere al BRAT a venit după ce Senatul a votat interdicția reclamei la jocurile de noroc. Acum se pregătește lupta din Camera Deputaților, una lungă și complicată. De aceea am și avut inima strânsă când am citit scrisoarea. M-am temut că poate fi o reverență în fața unei industrii care asigură un volum semnificativ de publicitate. Dar nu e.

În esență, BRAT susține că e nevoie ca Parlamentul să se informeze și să ia în calcul modele și evoluții din alte țări.  

Sunt și trăsnăi în scrisoarea BRAT. Dar e de înțeles că ei au elaborat o poziție. Nu poți începe mereu din punctul ideal. Începi de undeva. 

BRAT, ca reprezentant al industriei media online și a publicității, are argumente valide în punctul său de vedere, în opinia mea. După cum, din nou e doar opinia mea, scrisoarea furnizează și date neclare sau chiar greșite. 

Printre cele corecte: observația BRAT că, odată aplicată, e obligatoriu ca legea să se refere explicit și să poată fi aplicată și în cazurile TikTok, Youtube, Facebook și în celelalte platforme similare. 

Consumul de rețele sociale e imens în România. Potrivit datelor oficiale ale TikTok, cu 9,1 milioane de utilizatori activi, România este una dintre țările din UE cu cel mai mare consum de TikTok, proporțional cu populația. 

Dar cred că sunt și argumente invalide în punctul de vedere al BRAT: de pildă acela că în țări unde reclama la pariuri a fost interzisă n-a scăzut numărul de jucători. Jurnaliștii de la Snoop au dat contraexemple clare. E adevărat că jucătorii vechi la jocurile de noroc au rămas aproape la fel de mulți, dar e la fel de adevărat că s-a înjumătățit numărul celor noi intrați. Snoop a relatat echilibrat, cu argumente pro și contra.

Sălile sunt importante, dar miza este online-ul 

În ultimele săptămâni, în România se insistă pe atitudinea primarilor față de sălile de jocuri. Unii spun că le vor elimina. Dar reglementarea online este miza adevărată a protecției sau a nonprotecției publice. 

SUA este o țară unde locațiile fizice de jocuri de noroc sunt puține, strict controlate și, în general, îndepărtate de nodurile urbane. Când au dat însă drumul jocurilor online s-au trezit cu o epidemie de risc social: un sfert dintre pariorii sportivi declară că nu își pot plăti facturile din cauza banilor pierduți la jocuri de noroc. Jumătate dintre bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani au un cont activ de pariuri sportive online. 

Americanii au realizat că au ajuns aici nu pentru că au mai construit 10 orașe precum Las Vegas, ci pentru că au liberalizat pariul și reclamele nelimitate, care hrănesc milioane de „atracții Las Vegas”, pe telefonul mobil.  

Alături de argumentele BRAT, toate aceste date ar putea să participe în dezbaterea din Camera Deputaților, care va dura probabil luni de zile, dacă nu mai mult, având în vedere experiențele anterioare pe astfel de legi. 

E normal ca mecanismul parlamentar să funcționeze calibrat, nu în galop. Legile turbo sună bine când se turează motorul, dar consecințele trebuie corect anticipate.