Construită din molozul clădirilor căzute la cutremurul din 4 martie 1977 și lăsată în paragină după Revoluție, Insula de pe Lacul Morii a fost complet transformată și redată publicului vineri, 18 septembrie.
Malul înalt de beton a fost demolat, transformat în amfiteatru pe care oamenii pot ajunge la apă.
În jur au apărut pontoane plutitoare, de pe care poți pleca cu caiacul, barca sau SUP-ul, insule pentru păsări.
Ce se poate face pe uscat.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Plasată în vestul Bucureștiului, insula de pe Lacul Morii are o suprafață de 3,4 hectare. Insula e mai mare decât tot lacul Cișmigiu, de pildă, și e cam o treime din Parcul Copou din Iași. Puneți în minte cam 5 terenuri de fotbal, mari, unul lângă altul, și veți imagina spațiul a ceea ce a devenit cea mai proaspătă lansare urbană a Capitalei României: o insulă parc.
Proiectul în sine este diferit de amenajările clasice de parc: sunt puține suprafețe betonate, nu există restaurante, iar o parte din spațiu e oferită biodiversității. E o revanșă a omului, toposului și vegetației în fața unei mari tragedii, care a marcat viața acestui oraș. Primăria Sectorului 6 a investit 33 de milioane de lei plus TVA.
Molozul cutremurului din ’77
Insula nu este una naturală. Sub picioarele vizitatorilor sunt straturi de moloz și deșeuri rezultate în urma cutremurului din 1977, spun arhitecții care au făcut proiectul de regenerare urbană.
Pe 4 martie 1977, la ora 21:21, un cutremur lovea România comunistă. Apropo: ca să afle care sunt dimensiunile reale ale cutremurelor, românii au ascultat Radio Europa Liberă, pentru că presa regimului comunist minimiza tragedia. Au murit 1.578 de oameni în zonele afectate din țară, dintre care 1.424 în București. 32.897 de locuințe s-au prăbușit sau au fost grav avariate, în 23 de județe. Alte circa 182.000 de locuințe au suferit stricăciuni.
O parte a molozului din București a fost adusă aici, în Lacul Morii, din Sectorul 6. „Istoria și stratificația insulei sunt foarte speciale. Pe amplasamentul lacului, înainte, era practic un întreg cartier, un sat cu biserică, o biserică foarte veche, cimitir, o întreagă comunitate, care odată cu crearea barajului, a dispărut”, spune peisagista Ana Horhat, parte din echipa de proiectare.
O climă dificilă și în condiții normale
„Toată stratificația asta de resturi au impermeabilizat-o cu un strat de argilă, peste care au pus pământ și s-a născut insula.Și, pe lângă asta, suntem într-un loc cu niște condiții meteorologice foarte speciale, adică se încinge foarte tare, bate soarele, e foarte cald vara și foarte frig iarna. Deci, argilă, molozuri, vânturi foarte puternice și fluctuații foarte mari de temperatură”, a explicat Horhat.
Tocmai aceste condiții au influențat alegerea vegetației și alegerea soluției de arhitectură ale parcului. Au fost plantate sălcii, plopi, glădiță, platani, arini și aluni, dar și alte specii adaptate la condițiile de pe insulă.
Arborii plantați pe insulă.
„Am mers pe specii de umezeală, de mal de apă, dar am introdus și decor pentru diversele anotimpuri să se păstreze, totuși, frunziș iarna. Deci am încercat să găsim soluții astfel încât să instaurăm și zone dedicate exclusiv biodiversității, zone de pajiște în care intervenția omului să fie cât mai mică. Am încercat să facem această tranziție între zone foarte populate, de activități și zonele în care să te retragi, să auzi păsări și viețuitoare”, a explicat peisagista.
Malul de beton coboară în apă ca un amfiteatru
Una dintre cele mai complicate intervenții a fost demolarea malului de beton, care avea aproximativ 1,5 metri înălțime.
Malul insulei
„Scoaterea acestei bariere verticale, malul care avea 1,5 metri înălțime, a fost cel mai greu lucru. Am păstrat-o doar punctual, acolo unde aveam arbori existenți pentru a-i putea păstra. Noi am scos această grindă și am înlocuit-o cu o alee care preia rolul de sparge-val”, a explicat arhitecta Laura Dinu-Constantin, de la Metapolis Architects, biroul de proiectare care a câștigat concursul de soluții alături de „Studio de peisaj” Ana Horhat.
Malul coboară acum în trepte spre apă, ca un amfiteatru, iar vizitatorii pot ajunge până la marginea lacului.
Vizitatorii pot veni cu propriile caiace
Pe apă a fost amenajată o fântână arteziană cu un jet de aproximativ 50 de metri, care are și rol de aerare a apei.
Fântâna din apropierea insulei
Au fost construite un ponton mare, destinat ambarcațiunilor mai înalte, și mai multe pontoane plutitoare pentru caiace și SUP-uri.
Unul dintre pontoanele insulei.
Deocamdată, acestea nu pot fi închiriate de la fața locului, deoarece Primăria Sectorului 6 trebuie să facă o achiziție publică pentru acest serviciu. Vizitatorii pot însă veni cu propriile caiace sau SUP-uri.
„Singura condiție pentru utilizarea lacului este să nu fie motorizate sau cel puțin să nu fie motorizate cu motoare termice. Cine are ambarcațiuni sau își cumpără poate să vină să le lanseze de pe pontoanele de pe insulă. Cu siguranță nu vor fi amendați”, a explicat primarul interimar al Sectorului 6, Paul Moldovan.
Un parc pentru oameni, dar și pentru păsări și amfibieni
În jurul insulei au fost amplasate trei insule plutitoare cu vegetație. Acestea nu sunt destinate oamenilor, ci faunei din zonă, în special păsărilor, și au fost prevăzute cu zone de cuibărit.
Insulă plutitoare
Pe insulă au fost amenajate și zone umede, precum grădini de ploaie.
Grădină de ploaie
„Lemnul rezultat în urma toaletărilor arborilor existenți a fost colectat și stivuit, devenind casă pentru insecte și alte vietăți. Avem rampe pentru amfibieni, broaște, șerpi. Apoi avem insulele de vegetație, cu aceste zone de pietriș unde păsările pot cuibări, pot depune ouă”, a explicat Laura Dinu-Constantin.
Lemnul stivuit
O bună parte dintre alei sunt permeabile, fiind realizate din agregate legate cu lianți naturali, astfel încât apa să poată trece în sol.
Primarul Moldovan: „Apa va fi filtrată și folosită pentru irigarea plantelor în sezonul mai secetos”
Au fost amenajate și bazine de retenție. Apa din lac va putea fi preluată, filtrată și folosită pentru irigarea plantelor în perioadele mai secetoase.
„Bălțile nu sunt întâmplătoare. Sunt gândite de specialiști ca să fie zone umede, să țină apă. Avem și bazine de retenție care vor lua apă din lac, iar apa va fi filtrată și folosită pentru irigarea plantelor în sezonul mai secetos”, a explicat primarul Sectorului 6, Paul Moldovan.
În jurul foișorului a fost instalată și o instalație de pulverizare a apei, destinată reducerii disconfortului termic în perioadele foarte calde.
Pe insulă au fost amplasate și binocluri pentru observarea păsărilor. Am văzut egrete, lișițe și cormorani.
„Plantăm aproape 500 de arbori”
Pentru realizarea lucrărilor au fost tăiați aproximativ jumătate dintre cei 88 de arbori existenți pe insulă, potrivit primarului Sectorului 6.
„Am tăiat în general arborii care erau crescuți în malul de beton pe care a trebuit să-l coborâm. Dar plantăm aproape 500 de arbori. Am plantat până acum câteva sute, o să mai plantăm în sezonul mai rece aproape 200 de copaci”, susține Paul Moldovan.
Proiectanții spun că au ales vegetația astfel încât aceasta să reziste atât condițiilor de pe insulă, cât și fluctuațiilor de apă și temperatură.
„Pentru a permite sistematizarea terenului, pe care am făcut-o pentru preluarea apelor pluviale, am încercat să folosim aceste soluții cât mai bazate pe natură și să creăm aceste zone de grădini de ploaie, în care apa să se adune, să nu ne fie teamă de ea, să băltească temporar și am încercat să folosim specii adaptate pentru zonele respective”, spune Ana Horhat.
Un parc fără beton, restaurante și zgomot
Galerie foto (+14)
:
Foișorul vechi a fost demolat și reconstruit deoarece prezenta risc seismic. Pe insulă au fost construite și două pavilioane, cu vestiare, grupuri sanitare și un spațiu multifuncțional care poate fi folosit pentru bibliotecă sau ateliere pentru copii.
A fost amenajat și un loc de joacă cu nisip pe jos în loc de tartan și mobilier din lemn.
Conceptul proiectului este însă diferit de cel al unui parc urban clasic.
„Ce ne dorim noi din parcul ăsta este să fie și o schimbare de mentalitate. Atât pentru cum privim un parc, despre cum îl întreținem, despre cum ne comportăm în el, despre cum îl privim. Parcul trebuie să fie mai apropiat de natură decât de un parc de distracții”, spune Ana Horhat.
Scopul proiectanților a fost și reducerea efectului de insulă de căldură urbană prin vegetație, apă și suprafețe permeabile.
Proiectul a rezultat în urma unui concurs de soluții
Amenajarea insulei a fost făcută în urma unui concurs de soluții organizat în 2021 de Primăria Sectorului 6, pe atunci condusă de Ciprian Ciucu, împreună cu Ordinul Arhitecților din România – București.
La concurs au participat 11 echipe.
„De lucrări ne-am apucat în urmă cu aproximativ un an și jumătate, pentru că a durat foarte mult partea de avizare, de autorizare. Lucrările au costat aproximativ 33 de milioane de lei plus TVA. Este în mare parte finanțat din fonduri europene, din Programul Operațional Regional”, a explicat Paul Moldovan.
Cele mai complicate lucrări au vizat demolarea malului de beton și apropierea insulei de apă. Pe insulă au fost aduse și utilități: apă, canalizare și iluminat public.
Ce urmează: 4 kilometri de dig și încă 8 insule plutitoare
Amenajarea insulei este doar prima etapă a proiectului rezultat din concursul de soluții.
A doua etapă vizează amenajarea digului dintre insulă și podul de la Chiajna, pe o lungime de aproximativ 4 kilometri. Lucrările au început deja și ar urma să fie finalizate în 18 luni.
„Noi l-am împărțit în două etape pentru că e mai gestionabil. Urmează să semnăm și acolo un contract de finanțare pe fonduri, tot din Programul Operațional Regional sau din programul New European Bauhaus. Am început în mai sau iunie, iar termenul de finalizare este de 18 luni, deci la finalul anului viitor e gata”, a spus Paul Moldovan.
În această etapă vor fi amenajate încă opt insule plutitoare.
Una dintre ele va avea o funcție comemorativă și va marca locul în care s-au aflat biserica și cimitirul comunității dispărute odată cu amenajarea Lacului Morii.
„Pe parcul liniar vom mai avea insule plutitoare, dintre care una dintre acestea va fi una comemorativă. O troiță comemorativă va fi plasată pe locul bisericii și al cimitirului, tocmai în memoria locului care a fost înainte să existe lacul”, a explicat arhitecta Laura Dinu-Constantin.
Regulament pentru utilizarea insulei și a digului de la Lacul Morii
Consiliul Local Sector 6 a aprobat joi regulamentul pentru folosirea insulei. Accesul publicului este liber și gratuit.
Circulația cu bicicleta este permisă zilnic, în intervalul 00:00–18:00, cu respectarea traseelor semnalizate. În intervalul 18:00–24:00, bicicliștii pot circula numai pe traseul semnalizat de la baza digului Lacul Morii.
Circulația pe biciclete a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 şi 8 ani este permisă doar pe digul Lacul Morii, în măsura în care nu afectează siguranța persoanelor.
Pe pista de alergare este interzisă circulația cu biciclete, role, skateboarduri, trotinete sau scutere.
Accesul cu trotinete electrice, biciclete electrice sau alte mijloace de deplasare cu propulsie electrică este interzis în această zonă.
Cum arăta înainte de reabilitare zona insulei de pe Lacul Morii:
