O româncă joacă un rol crucial în digitalizarea UE. „Voi ști că funcționează când voi putea cumpăra în Franța, cu buletinul din Belgia, medicamentul prescris în România”

Cristina Cosma a devenit, în luna iunie, director-adjunct al Unității Europa Interoperabilă din cadrul Directoratului General pentru Servicii Digitale al Comisiei Europene. Din această funcție, românca se va ocupa de implementarea unor măsuri care vor schimba radical viața cetățenilor europeni în următorii ani, îndeosebi în ce privește relația lor cu autoritățile, indiferent de statul UE în care se află.

• Cristina Cosma lucrează de 16 ani în Comisia Europeană și a intrat în Unitatea Europa Interoperabilă în 2018. După o perioadă de trei ani (2022-2025) petrecută în Directoratul General pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie, Cosma s-a reîntors în departamentul însărcinat cu implementarea Legii Europa Interoperabilă.

Într-un interviu pentru site-ul Interoperable Europe, Cosma explică modul în care viețile ni se vor schimba în următorii ani. Întrebată Europa Interoperabilă va deveni cu adevărat funcțională, Cristina Cosma a răspuns:

„Când voi putea merge în Franța cu actul de identitate belgian și să cumpăr medicamentul prescris de medicul din Belgia sau România. Sau, dacă am nevoie de certificatul românesc de naștere, să îl pot cere de pe telefonul meu sau, mai bine, dacă nu va mai fi cerut întrucât administrația știe unde m-am născut. Sunt conștientă că acest lucru nu va realizabil în următorii doi ani și nu vă pot oferi o dată exactă, întrucât politicile se schimbă constant.”

Europa, transformată în urma pandemiei

Deocamdată, Comisia Europeană a început să evalueze impactul digital al propunerilor sale, însă sunt necesare și evaluări din partea statelor membre care trebuie să-și adapteze legislațiile la modificările propuse.

„Dacă există un succes major pe care aș vrea să-l obțin, este să văd măcar câteva state membre că fac aceste evaluări și să avem un set de reguli pentru a testa aceste măsuri înainte de a le pune în aplicare”, spune Cosma.

Ea a precizat că pandemia de Covid a arătat cât de importantă este conectivitatea digitală, iar acest lucru a dus la transformări deja consistente în ultimii ani.

„Serviciile publice pe care le avem acum sub formă digitală nu existau acum cinci ani. De exemplu, văd acum că România are un portal pentru serviciile acordate cetățenilor care locuiesc în străinătate. Îmi pot programa o întâlnire la consulat ca să-mi rezolv problema cu hârtiile și este mult mai ușor. Fondurile de redresare și reziliență de după Covid au jucat un rol important, întrucât 20% din aceste fonduri au fost investite în transformarea digitală de către statele membre”, spune funcționara Comisiei Europene.

Potrivit unui raport al OECD, țările europene sunt în medie peste restul lumii în ce privește serviciile publice digitale, după declanșarea programelor de digitalizare. „Avem exemple de interoperabilitate a serviciilor publice în toate cele 27 de state membre. Totuși avem probleme cu serviciile transfrontaliere. Suntem acum la o implementare de 77% și ar trebui să atingem 100% în 2030”, a spus Cristina Cosma.

Utilizarea pe scară largă a AI

Legea Europei Interoperabile a intrat complet în vigoare abia din acest an, astfel că impactul ei încă nu se manifestă la deplinul potențial. Prin urmare, transformarea digitală a serviciilor publice din UE urmează să-și arate efectele în viitor.

„Pentru mine constă în servicii publice proactive susținute de utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Exemplele sunt numeroase. Nașterea unui copil să determine administrația publică să se ocupe de toate actele și să notifice că un copil este înregistrat, iar alocația va fi plătită într-un cont prestabilit. Un algoritm care să avertizeze autoritățile locale că trebuie să se aștepte un deficit de creșe într-un cartier. Posibilitatea înregistrării unei afaceri într-un singur stat membru și apoi posibilitatea de a funcționa legal în toate cele 27 de țări, în loc să te înregistrezi separat în fiecare stat”, a exemplicat Cosma.

Un alt aspect important va fi utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale, astfel încât datele să fie colectate și inventariate mai ușor, astfel încât funcționarii publici să se poată concentra pe relația cu cetățenii și companiile

„Însă totul ar trebui să respecte valorile europene. Să fie bazat pe consimțământ, cu respect pentru viața privată, cu o amprentă energetică cât mai redusă, cu o gestionare a datelor care să pună în centru cetățeanul, cu supraveghere umană continuă a colectării datelor și cu persoane care să fie întotdeauna implicare în luarea deciziilor (…) Deși AI reprezintă o oportunitate enormă, solicită totodată o implementare atentă și bazată pe valori. Dar trebuie să mergem înainte, nu putem rata trenul ăsta”, a conchis Cristina Cosma.