Oamenii de ştiinţă publică un „ghid de supravieţuire” pentru a evita dezastrul climatic. „Acţionaţi acum sau va fi prea târziu!”

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut luni ţărilor bogate să accelereze trecerea la emisii „nete zero”, după ce o nouă evaluare a oamenilor de ştiinţă avertizează că nu mai este timp de pierdut în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, relatează BBC şi The Guardian.

Grupul Interguvernamental de experţi pentru schimbări climatice (IPCC sau GIEC, în prescurtarea internaţională din limba franceză), format din cei mai importanţi oameni de ştiinţă din lume, a prezentat luni partea finală a celui de-al şaselea raport de evaluare, notează News.ro.

Oamenii de ştiinţă au lansat un „ultim avertisment” cu privire la criza climatică, în condiţiile în care creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră împinge lumea în pragul unor daune irevocabile pe care doar o acţiune rapidă şi drastică le poate evita.

Sute de oameni de ştiinţă au avut nevoie de opt ani pentru a compila această analiză cuprinzătoare a cunoştinţelor umane privind criza climatică. Raportul are mii de pagini, dar se rezumă la un singur mesaj: acţionaţi acum, altfel va fi prea târziu.

Şeful ONU, Antonio Guterres, a declarat că noul raport privind schimbările climatice este un „ghid de supravieţuire pentru omenire”.

Potrivit raportului, energia curată şi tehnologia pot fi exploatate pentru a evita dezastrul climatic în creştere. Însă, în cadrul unei întâlniri organizate în Elveţia pentru a conveni asupra concluziilor lor, oamenii de ştiinţă din domeniul climei au avertizat că un obiectiv-cheie privind temperatura globală va fi, probabil, ratat. Raportul lor prezintă modul în care reducerea rapidă a consumului de combustibili fosili poate evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Planurile de reducere a emisiilor la zero ar trebui devansate cu 10 ani

Ca răspuns la aceste concluzii, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că toate ţările ar trebui să îşi devanseze planurile de reducere netă a emisiilor la zero cu un deceniu. Aceste obiective ar trebui să reducă rapid emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc atmosfera planetei.

„Liderii ţărilor dezvoltate trebuie să se angajeze să ajungă la un nivel net zero cât mai aproape de 2040, limită pe care ar trebui să şi-o propună cu toţii să o respecte”, a spus el într-un comunicat. De asemenea, Guterres face apel la ţări precum India şi China, care au anunţat planuri net zero pentru perioada de după 2050, să încerce să le devanseze şi ele cu un deceniu.

„Există o fereastră de oportunitate, care se închide însă rapid, pentru a asigura un viitor suportabil şi durabil pentru toţi”, se arată în raport.

Guvernele au convenit anterior să acţioneze pentru a evita creşterea temperaturii globale cu mai mult de 1,5 grade Celsius. Dar lumea s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius, iar acum experţii spun că este posibil să depăşească 1,5 C în anii 2030.

Raportul Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice – organismul ştiinţific care consiliază ONU cu privire la creşterea temperaturilor – este aprobat de toate guvernele implicate.

Noul lor studiu îşi propune să rezume mai multe concluzii de referinţă privind cauzele, impactul şi soluţiile la schimbările climatice care au fost publicate începând cu 2018. Acesta subliniază impactul semnificativ pe care schimbările climatice îl au deja asupra lumii şi explică de ce acesta se va agrava şi mai mult.

Inundații care se produceau o dată la un secol acum vor avea loc anual în anumite părți ale lumii

Fenomenele meteorologice extreme cauzate de degradarea climei au dus la creşterea numărului de decese cauzate de intensificarea valurilor de căldură în toate regiunile, la milioane de vieţi şi case distruse de secete şi inundaţii, la milioane de oameni care se confruntă cu foametea şi la „pierderi din ce în ce mai ireversibile” în ecosisteme vitale.

Conform IPCC, peste 3 miliarde de oameni trăiesc deja în zone „extrem de vulnerabile” la schimbările climatice, iar jumătate din populaţia globului se confruntă în prezent cu o penurie severă de apă cel puţin o parte a anului. Raportul a avertizat că, în multe zone, s-a ajuns deja la limita la care oamenii se mai pot adapta la aceste schimbări severe, iar fenomenele meteorologice extreme „determină tot mai multe deplasări” de persoane în Africa, Asia, America de Nord, Centrală şi de Sud şi în Pacificul de Sud.

Până în 2100, se preconizează că inundaţiile extreme de coastă, care înainte se produceau o dată la un secol, vor avea loc cel puţin o dată pe an în jumătate din locurile din lume unde au fost măsurate mareele.

Concentraţiile de CO2 din atmosferă, gaz care provoacă încălzirea, au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 2 milioane de ani. Lumea este acum mai caldă decât oricând în ultimii 125.000 de ani – şi probabil că se va încălzi şi mai mult în următorul deceniu.

„Chiar şi pe termen scurt, este foarte probabil ca încălzirea globală să atingă 1,5 grade Celsius chiar şi în cazul unui scenariu cu emisii foarte scăzute de gaze cu efect de seră”, se arată în raport.

„Dacă ne propunem 1,5 grade Celsius şi atingem 1,6 grade Celsius, este totuşi mult mai bine decât să spunem că este prea târziu, că suntem condamnaţi şi că nici măcar nu mai încerc”, a declarat pentru BBC News dr. Friederike Otto, de la Imperial College, membru al echipei de redactare a acestui raport. „Şi cred că ceea ce arată foarte, foarte clar acest raport este că avem atât de multe de câştigat dacă încercăm”, a comentat expertul.

Deschiderea unor noi infrastructuri de combustibili fosili „mănâncă” bugetul rămas pentru emisiile de carbon

Sinteza arată că emisiile prognozate de CO2 provenite din infrastructura existentă de combustibili fosili, cum ar fi puţurile de petrol şi conductele de gaz, vor distruge „bugetul” de carbon rămas – cantitatea de CO2 care mai poate fi emisă – pentru a rămâne sub acest prag-cheie de temperatură. Deşi nu menţionează în mod explicit noile proiecte, cum ar fi Willow Oil din SUA sau mina de cărbune Cumbria din Marea Britanie, oamenii de ştiinţă implicaţi nu au îndoieli cu privire la impactul acestora. „Nu există o zi limită (pentru combustibilii fosili), dar este clar că infrastructura de combustibili fosili pe care o avem deja va depăşi acest buget de carbon”, a declarat pentru BBC News Oliver Geden, de la Institutul german pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate, de asemenea membru al echipei de redactare a raportului.

„Bugetul de carbon rămas pentru deschiderea unor noi infrastructuri de combustibili fosili nu este cu siguranţă compatibil cu obiectivul de 1,5 grade Celsius”, a subliniat expertul.

Măsuri din „ghidul de supraviețuire”

Pe de altă parte, autorii spun că sunt optimişti în privinţa faptului că se pot realiza rapid schimbări semnificative, subliniind scăderile masive ale preţului energiei produse din energie solară şi eoliană.

De asemenea, ei susţin că schimbările în obiceiurile consumatorilor în ceea ce priveşte alimentaţia, risipa de alimente şi trecerea la transporturi cu emisii reduse de carbon pot duce la reduceri semnificative ale emisiilor din multe sectoare.

Dar raportul recunoaşte, de asemenea, că, pe lângă atingerea cât mai rapidă a nivelului zero de emisii nete, va fi necesară utilizarea pe scară largă a tehnologiei de eliminare a dioxidului de carbon. Oamenii de ştiinţă spun că acesta este un plan realist pentru a readuce temperatura Pământului sub control, iar încălzirea să revină sub 1,5C.

Presiuni ale Arabiei Saudite

Unii observatori au însă îndoieli, spunând că aceste tehnologii nu sunt suficient de bine certificate ca fiind eficiente, notează BBC.

„Ştim ce trebuie să se întâmple, dar partea de eliminare a carbonului şi ideile de captare şi stocare a carbonului sunt o distragere masivă a atenţiei”, spune Lili Fuhr, de la Centrul pentru Dreptul Internaţional al Mediului, care a participat la şedinţa de aprobare a raportului. „Dar cred că susţinătorii acestor tehnologii o vor întoarce pentru a spune că acesta este un apel masiv la investiţii în eliminarea carbonului”, a avertizat ea.

Secţiunea finală a raportului este „un rezumat pentru factorii de decizie”, scris de oamenii de ştiinţă ai IPCC, dar analizat de reprezentanţi ai guvernelor din întreaga lume, care pot face – şi au făcut – presiuni pentru schimbări.

Potrivit The Guardian, în ultimele ore ale dezbaterilor – care au avut loc în weekend în staţiunea elveţiană Interlaken – , delegaţia numeroasă a Arabiei Saudite, formată din cel puţin 10 reprezentanţi, a insistat în mai multe puncte pentru slăbirea mesajelor privind combustibilii fosili şi pentru introducerea de referinţe la captarea şi stocarea carbonului, prezentate de unii ca un remediu pentru utilizarea combustibililor fosili, dar a căror funcţionare la scară largă nu a fost încă dovedită.