OFICIAL Lista miniștrilor din Guvernul Adrian Veștea. Cum arată programul de Guvernare: Deficitul bugetar, redus până în 2028

„Am depus la Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propun pentru România”, a anunțat duminică seara premierul desemnat Adrian Veștea. Luni dimineața, conform surselor HotNews, birourile permanente din Parlament vor vota un program pentru audierea miniștrilor și votul în plen în aceeași zi.

• PNL a reacționat la scurt timp: „Precizăm în mod clar și fără echivoc faptul că PNL nu e parte a acestui guvern”

„Este un pas necesar pentru a pune capăt unei perioade de incertitudine și pentru a readuce țara într-un cadru de stabilitate, predictibilitate și funcționare normală a instituțiilor. Am încredere că Parlamentul va trata cu responsabilitate această procedură și va stabili un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură. România nu își mai permite să piardă timp”, a anunțat Veștea.

Potrivit acestuia, programul de guvernare se concentrează pe cinci priorități imediate:

• Stabilitate politică: Revenirea la normalitate instituțională.
• Fonduri europene: Accelerarea atragerii banilor din PNRR.
• Stabilitate economică: Menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară.
• Investiții: Deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate.
• Securitate națională: Accelerarea proiectelor strategice (SAFE).

LISTA miniștrilor din Guvernul Veștea

Componența Cabinetului este următoarea:

• Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL)
• Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD)
• Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)
• Diana Morar – vicepremier (independent)
• Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)
• Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent)
• Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent)
• Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD)
• Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL)
• Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent)
• Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)
• Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD)
• Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)
• Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL)
• Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD)
• Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)
• Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (n.r. actual director al Companiei de Drumuri – CNAIR, membru PNL)
• Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)
• Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)
• Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)
• Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)

„Membrii independenți ai Cabinetului au fost incluși în echipa guvernamentală la solicitarea mea, în cadrul discuțiilor purtate cu partidele care susțin acest Guvern”, susține Veștea.

Programul de Guvernare: Reducerea deficitului bugetar până în 2028

Adrian Veștea anunță că a depus și un program de guvernare, un document de 80 de pagini în care Guvernul își asumă o traiectorie fermă de consolidare fiscal-bugetară pentru următorii doi ani. Mai exact, Veștea își asumă să reducă deficitul bugetar până în 2028.

Programul susține că Guvernul va miza pe eliminarea rispei din banii publici și pe deblocarea marilor proiecte de infrastructură.

Planul structural este construit în jurul a trei principii fundamentale: ordinea în finanțe, buna guvernare și respectul pentru cetățean.

Vezi aici cum arată Programul de Guvernare a Guvernului Adrian Veștea.

• Programul SAFE (Security Action for Europe): Alocarea a 16,68 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, revitalizarea industriei de apărare și infrastructură cu dublă utilizare;
• Aderarea la OCDE: Alinierea la standardele economiilor dezvoltate pentru a crește încrederea investitorilor și a îmbunătăți ratingul de țară;
• Finalizarea PNRR: Îndeplinirea strictă a jaloanelor rămase pentru a atrage integral componenta nerambursabilă;
• Absorbția fondurilor europene: Accelerarea programelor regionale și de coeziune, în condițiile în care rata actuală de absorbție este de doar 31,49%.

Reforma ANAF și ofensiva împotriva evaziunii fiscale

Potrivit documentului, Ministerul Finanțelor va ținti reducerea deficitului bugetar de la 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, prin măsuri drastice de control al cheltuielilor curente și optimizarea colectării veniturilor.

„România a fost nevoită să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii
ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat
nivel din Uniunea Europeană, ceea ce arată că ajustarea trebuie continuată cu fermitate,
responsabilitate și coerență”, se arată în program..

Planul prevede printre altele scoaterea ANAF, a Direcției Antifraudă și a Vămilor din algoritmul politic, concomitent cu introducerea unor indicatori stricți de performanță și obligativitatea bodycam-urilor pentru inspectori în timpul controalelor.

În ceea ce privește taxarea marilor companii și protejarea bazei de impozitare naționale, programul aduce modificări legislative pentru descurajarea transferului profiturilor în afara țării. Executivul anunță implementarea unui mecanism de exit tax (impozit la ieșire), menit să asigure că plusvaloarea și câștigurile de capital generate pe teritoriul României sunt impozitate înainte ca activele sau operațiunile să fie relocate în alte jurisdicții fiscale.

Programul susține că guvernul va urma eliminărea definitivă, începând cu anul 2027, a Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA). Această taxă a fost intens criticată de investitori pentru caracterul ei împovărător, iar eliminarea ei este prezentată în programul de guvernare ca o măsură compensatorie majoră pentru a menține atractivitatea economică a României.

Tăieri de subvenții și management privat în companiile de stat

Reforma companiilor cu capital de stat devine o prioritate critică, susține programul executivului Veștea.

Guvernul va condiționa acordarea subvențiilor de atingerea unor ținte clare, fiind excluse de la finanțare achizițiile de lux, bonusurile necorelate cu realitatea sau primele de vacanță. În plus, se pregătesc fuziuni strategice în sectorul energetic (precum ELCEN cu Electrocentrale Grup) și renegocierea planului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia.

Executivul va miza, conform documentului, pe implementarea managementului privat corporativ. Selecția administratorilor și a directorilor executivi se va face pe criterii stricte de competență, eliminându-se numirile provizorii pe criterii de algoritm politic, susține documentul prezentat de Adrian Veștea.

Justiția, pusă la punct: Reintegrarea pensionarilor și tribunale pentru afaceri

În sectorul justiției, executivul propune o eficientizare a instanțelor și parchetelor prin generalizarea dosarului electronic și standardizarea schemelor de personal în funcție de volumul de muncă.

În paralel, susține documentul, se va implementa o standardizare strictă a schemelor de personal în funcție de volumul real de muncă al fiecărei unități pentru o distribuție echitabilă a resurselor umane acolo unde numărul de dosare este copleșitor.

O măsură extrem de importantă din punct de vedere bugetar și social, după cum susține documentul prezentat de Adrian Veștea, o reprezintă controlul cheltuielilor cu pensiile ocupaționale din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Executivul vrea să introducă un mecanism de reintegrare în activitate a magistraților și a polițiștilor penitenciari pensionați care doresc să revină în sistem. Pentru a descuraja pensionările timpurii și pentru a păstra expertiza în interiorul instituțiilor, perioada legală în care acești profesioniști pot alege să revină activ în sistem este extinsă considerabil, de la 3 la 7 ani.

De asemenea, pentru sprijinirea investitorilor, programul prevede că se vor înființa secții specializate pentru mediul de afaceri în cele 15 municipii unde funcționează curți de apel.

Transporturi: Autostrăzile prioritare și reforma companiilor cheie

Infrastructura de transport rămâne un pilon al creșterii economice, conform programului de Guvernare, iar prioritatea zero este păstrarea ritmului de execuție pe marile coridoare rutiere (autostrăzile A1 – cu accent pe secțiunile complexe Sibiu-Pitești), A0 (centura Capitalei), A7 (Autostrada Moldovei), A3 și A8 (Autostrada Unirii) și coridoare feroviare.

Programul prevede că Ministerul Transporturilor va declanșa o reformă structurală la nivelul ROMATSA, TAROM, RAR și Aeroportul Otopeni, bazată pe management profesionist și reducerea personalului excedentar prin automatizare.

Pe componenta de mobilitate militară, se înființează un Comitet Naţional de Coordonare a Mobilităţii Militare dedicat care va urmări conectarea rapidă a obiectivelor strategice și optimizarea coridoarelor dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Aderarea la OCDE, o prioritate pentru cabinetul Veștea

Procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este ridicat la rangul de prioritate strategică națională, fiind tratat în programul de guvernare nu doar ca un obiectiv de politică externă, ci ca un veritabil motor de reformă instituțională internă.

Executivul, potrivit programului, vede acest parcurs ca pe un ghid riguros de aliniere a legislației, administrației și practicilor comerciale românești la standardele economiilor OCDE.

Din perspectivă financiară și investițională, finalizarea acestui proces va genera efecte directe asupra ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român, susține documentul prezentat de premierul desemnat.

Pe plan administrativ, foaia de parcurs impusă de OCDE obligă autoritățile de la București la o curățenie structurală profundă în sectorul companiilor de stat și al guvernanței corporative.

Evaluările ex-post stricte (după implementarea unoor schimbări sau politici publice – n.r.) și auditurile activelor publice, menționate ca priorități în program, sunt direct corelate cu cerințele organizației de a elimina ineficiența și favoritismul politic din managementul comercial al statului.

Documentul amintește că standardele OCDE „vor impune reguli severe de transparență fiscală, combatere a corupției și digitalizare a interfeței dintre stat și cetățean, forțând modernizarea unor instituții altfel considerate rigide”.

Documentul prezentat de Veștea vede reformele asumate în cadrul acestui proces că vor acționa în sinergie cu jaloanele din PNRR și cu politicile de convergență ale Uniunii Europene.

În final, aderarea la OCDE este proiectată să devină cel mai important proiect de țară post-aderare NATO și UE.