OMC are nevoie de un impuls politic la conducere, nu de tehnocrați mai buni

Organizația Mondială a Comerțului se întâlnește săptămâna aceasta la Geneva pentru a alege un nou Director General. În vremuri obișnuite, ar exista dezbateri asupra modului în care beneficiile unui comerț internațional în creștere ar trebui distribuite. Dar acum nu trăim vremuri obișnuite. Nu este vorba despre desfășurarea afacerilor într-un mediu deja cunoscut, ci într-unul total “neobișnuit”.

• N.R. Liam Fox este candidatul Marii Britanii pentru postul de Director General al Organizației Mondiale a Comerțului

Nimeni nu are o imagine clară asupra consecințelor pe care pandemia COVID-19 le va avea asupra economiei globale până când aceasta nu se va finaliza, dar putem conveni că se va putea întinde de la un vis neplăcut până la cel mai urât coșmar. Chiar și înainte de pandemie, sistemul comercial global avea probleme. China și SUA sunt implicate într-un război comercial prelungit. Marea Britanie continuă să negocieze relația cu UE post-Brexit. Comerțul global a început să se micșoreze încă din ultima parte a anului 2019, iar investițiile străine au scăzut până la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani. Toate acestea înseamnă mai puțin capital disponibil pentru creșterea economică, ceea ce se va simți mai puternic în țările în curs de dezvoltare. Între timp, creșterea masivă a barierelor comerciale s-a infiltrat în sistemul global încă din perioada crizei financiare.

În acest context, alegerea candidatului care să conducă OMC capătă o importanță sporită. Decizii greșite în acest moment pot conduce la un blocaj total sau la prăbușirea sistemului comercial în sine, întorcându-ne la un sistem în care cei mai puternici iau decizii și cei mai slabi le acceptă. De aceea, este nevoie ca următorul Director General să fie o persoana cu experiență în lumea politicii și nu un tehnocrat, care ar înțelege că problemele reale pe care OMC le întâmpină sunt de natură politică, și nu tehnică.

Trebuie să restabilim conceptul de comerț liber în esență. În mod fundamental, este un drept. Fiecare trebuie să fie liber să vândă bunuri, servicii sau forță de muncă către operatorul cu cea mai bună ofertă și să fie liber să cumpere de la oricine alege. Comerțul liber permite ca beneficiile sale să ajungă la toate nivelurile societății. A fost cel mai mare eliberator pentru populația săracă, și, prin intermediul globalizării, a ridicat milioane de oameni peste pragul sărăciei.

De asemenea, comerțul liber este esențial în îndeplinirea unui obiectiv cheie de dezvoltare: egalitatea de șanse între bărbați și femei. Femeile din țările în curs de dezvoltare trebuie să aibă un acces mai bun la educație și democrație, dar si accesul lor la comerț ar trebui să aibă aceeași prioritate. Facilitarea accesului oamenilor la activitățile de comerț reprezintă singurul mod sustenabil pentru accelerarea dezvoltării economice. Având în vedere că la nivel global femeile dețin aproape 10 milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), iar IMM-urile reprezintă în jur de 80% din locurile de muncă, autonomia economică a femeilor este vitală în înlăturarea riscului de sărăcie.

Însă, comerțul liber trebuie să fie susținut de un sistem bazat pe reguli. Pentru prima dată în ultimele decenii, sistemul comercial multilateral este sub lupă. Există și critici justificate și care trebuie abordate.

Trebuie să facem mai mult pentru a integra țările în curs de dezvoltare pe piața globală. Trebuie să ne asigurăm că schimbările din lume, determinate de crearea OMC în 1995, se reflectă în promisiunile pe care țările și le fac reciproc. De asemenea, există percepția că: nu este concurență loială între comerțul electronic și cel tradițional; întreprinderile de stat nu concurează loial cu firmele private; standardele de mediu scăzute subminează afacerile sustenabile – sau că standardele de mediu ridicate sunt o scuză pentru a nu permite utilizarea produsele străine.

Toate acestea conduc țările către soluții unilaterale – și devine mai ușor din punct de vedere politic să încalci promisiunile decât să le respecți. Trebuie să găsim un nou punct de echilibru în lumea de acum, să găsim un set de promisiuni pe care să le poată respecta atât națiunile mari, cât și cele mici.

Progresul în multe dintre aceste direcții a fost lent. Pachetul de la Bali din 2013 a condus la crearea Acordului de Facilitare a Comerțului ce propune reducerea birocrației și accelerarea obținerii autorizațiilor portuare. Dar pentru alte domenii au fost îmbunătățiri foarte mici. Multilateralismul nu a fost abandonat de către OMC sau de către membri, dar absența progreselor a rezultat în înmulțirea tratatelor regionale, care sunt mai ușor de realizat din punct de vedere politic.

OMC are nevoie de un impuls politic, nu de tehnocrați mai buni – sau eșecul va fi resimțit mai departe de lumea comercială. Mai presus de orice, Directorul General trebuie să fie un susținător puternic al sistemului bazat pe reguli pentru națiunile puternice. În caz contrar, cei care nu vor avea acces la comerțul liber, loial și deschis, vor încerca alte modalități de a face comerț.

Este nevoie să înțelegem legăturile strânse dintre oportunitățile economice, coeziunea socială, stabilitatea politică și propria securitate. Este un continuum ce nu poate fi întrerupt fără a avea consecințe imprevizibile. Nu este momentul să pretindem că afacerile se desfășoară ”ca de obicei”, trebuie să acceptăm că afacerile se vor desfășura ”ca niciodată”, ceea ce necesită schimbări irevocabile.