​​Op-ed Dragă domnule președinte Macron, rEUnaissance este calea de urmat

Cine ar putea să contrazică apelul președintelui Emmanuel Macron la o Renaștere europeană? În cei 60 de ani de pace, Europa se poate mândri cu multe realizări; astăzi însă acestea nu trebuie să ni se mai pară de la sine înțelese și trebuie să facem tot posibilul pentru a le păstra.

Nimeni nu poate nega că, secole de-a rândul, nu a existat o perioadă atât de lungă de pace neîntreruptă pe continentul nostru. În mod similar, în ciuda fluctuațiilor economice (criza petrolului din anii 1970 și criza extrem de gravă și de lungă durată de după 2007), piața noastră unică a generat creștere economică și prosperitate.

Costurile „non-Europei” sunt evidente. Ultimele cifre publicate de Parlamentul European în 2017 arată că, fără Europa, s-ar pierde o sumă totală de 1 750 miliarde EUR, echivalentul a 12% din PIB-ul celor 28 de state membre.

Cei care nu recunosc acest fapt sunt fie induși în eroare, fie urmează o logică manipulativă și autoritară. Este evident că trebuie depuse mai multe eforturi pentru consolidarea păcii sociale și a coeziunii sociale, prin eliminarea inegalităților generate de criza economică și financiară. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru consolidarea păcii, prin reconcilierea amintirilor din est și din vest, făcând astfel posibilă o formă de pace, care – așa cum a spus Karol Wojtyła – ne permite să respirăm cu ambii plămâni.

Prin urmare, sunt pe deplin de acord cu președintele Macron și îi ofer sprijinul meu deplin privind propunerea sa pentru o nouă Renaștere europeană, deoarece, într-adevăr, „situația actuală și starea de resemnare trebuie evitate cu orice preț”.

Propunerile președintelui Macron sunt perfect conforme cu Declarația de la Roma, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a UE. Această agendă pentru viitorul Europei a fost semnată de liderii celor 27 de state membre la 25 martie 2017, însă mulți dintre ei par să fi uitat acest lucru.

În luna aprilie 2018, la începutul mandatului meu, am lansat un apel pentru „rEUnaștere”, chemând la o relansare îndrăzneață a unei Europe durabile, propunând o agendă a schimbării care include ODD, pacea și cultura. Consider că cei trei piloni propuși de Macron – libertate, protecție și progres – reprezintă un fundament solid pentru un plan de acțiune privind punerea în aplicare.

Astăzi avem nevoie de o nouă epocă a Renașterii. În secolul XV, Renașterea a fost o mare și puternică revoluție umanistă, care a restabilit dimensiunea reală a culturii în relațiile sale concrete cu știința, arta guvernării și organizarea vieții economice și sociale, prin intermediul celor mai importanți actori economici ai epocii, și care a pus bazele modernizării Europei.

Cea mai bună modalitate de a face față celor care se opun în prezent proiectului european fără a propune nimic concret, precum adepții Brexitului, care au propus ieșirea Regatului Unit din UE fără a dispune de un plan clar, este de a afirma cu fermitate că Europa ARE o strategie clară pentru următorul deceniu.

Este vorba despre Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în temeiul articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Iar dacă această strategie este ferm asumată de toate statele membre și de societatea civilă europeană, ne va permite să ne angajăm pe o cale economică, socială, de mediu și instituțională virtuoasă, sub semnul creșterii durabile, pentru o societate durabilă.

Agenda 2030 ar putea constitui contractul social și economic pentru secolul XXI, menit să eradicheze sărăcia, să ofere condiții de viață și de muncă decente pentru toți și să reducă inegalitățile sociale, să garanteze durabilitatea planetei și, mai presus de toate, să lanseze o nouă epocă de inovare, investiții, concurență și creștere durabilă în toate domeniile, pentru o Europă cu progrese reale, deschisă către lume.

Apelul lansat de președintele Macron în favoarea unei „Conferințe pentru Europa” este bine-venit. Democrațiile noastre s-au dovedit a fi mai rezistente odată cu implicarea societății civile, în ansamblul ei. Nu ar trebui să lăsăm între individ și stat spațiu liber, care poate fi ocupat cu ușurință prin utilizarea în scopuri de manipulare a platformelor de comunicare socială. Guvernele trebuie să aibă încredere și să consolideze societatea civilă organizată. Avem nevoie de rolul de filtru și de partener de dialog al organismelor intermediare, cum bine a arătat Alexis de Tocqueville. Dispunem, în continuare, în Europa, de societăți dinamice, pline de inițiative. Ele sunt cele mai potrivite pentru a elimina minciunile și știrile false care subminează democrațiile noastre; ele trebuie însă să fie implicate și ascultate în mod corespunzător în procesul de elaborare a politicilor, în punerea în aplicare a acțiunilor, în evaluarea rezultatelor și în reorientarea strategiilor.

Acesta este motivul pentru care, împreună cu președintele Comitetului Regiunilor, Karl Heinz Lambertz, am solicitat crearea la nivelul UE a unui mecanism permanent pentru consultări și dialoguri structurate cu cetățenii, cu reprezentanții societății civile organizate și cu autoritățile locale, care pot consolida dimensiunea democratică a UE. Consultările desfășurate de Emmanuel Macron au reprezentat o inițiativă bună; acum trebuie să dezvoltăm un sistem de sine stătător.

În vederea Summitului de la Sibiu, din 9 mai, când se preconizează ca liderii UE să definească prioritățile pentru următoarele alegeri europene și pentru noua legislatură, lansez patru provocări adresate președintelui Macron:

– Stabiliți Agenda 2030 ca plan strategic și de ansamblu pentru viitoarea Comisie, următorul buget al UE și semestrul european;

– Cu ocazia comemorării, în 2019, a 500 de ani de la dispariția lui Leonardo da Vinci, puneți cultura și știința în centrul proiectului european, pentru un plus de creativitate și inteligență emoțională în toate inițiativele noi;

– Implicați organismele intermediare, cum ar fi organizațiile societății civile și autoritățile locale, în mod corespunzător, în vederea lansării unei mari alianțe pentru dialoguri structurate și consultări cu cetățenii;

– Relansați parteneriatul cu Africa, pentru a obține progrese durabile comune și a-l transforma în obiectiv principal al viitoarei strategii externe și globale a Comisiei.

Luca Jahier este președintele Comitetului European Economic și Social