Opinie: Cei 500 si viata privata a lui Ponta

„Ponta era la restaurant in timp ce oamenii aia din avionul cazut mureau” sau „Ponta juca baschet in timp ce oamenii erau acoperiti de zapada”. Probabil ati vazut acest tip de afirmatii in ultimele zile (daca va luati stirile doar de la Antena3 si Ghita TV, nu inteleg ce cautati pe acest blog). Pare noua linie de atac a dreptei-pure la adresa premierului. Mi se pare un atac complet lipsit de fair-play, scrie Ovidiu, pe blogul La coltu’ strazii.

Opinia mea despre Ponta este foarte proasta. Cautati cuvantul ponta pe blog si nu cred ca veti gasi macar un articol magulitor la adresa premierului. In particular recomand acest articol, in care vorbesc de esenta guvernarii Ponta, adica abuzul de putere. Am facut aceasta paranteza ca sa arat ca vorbesc despre o persoana pe care, in general, o detest. Dar chiar si aceasta persoana are propriile drepturi, in particular dreptul la viata privata.

Ponta are dreptul sa mearga cu cine vrea el seara la restaurant. Are dreptul sa mearga sa faca sport duminica. Si are dreptul sa faca aceste lucruri fara a fi urmarit de paparazzi si fara a i se imputa ca le face.

Chiar si atunci cand avem o criza – fie ca e vorba de un accident aviatic civil sau de un cod rosu meteorologic – premierul nu are de ce sa stea 24 de ore din 24 la guvern. Ce sa faca acolo, sa se uite la niste ecrane, sa fumeze nervos asteptand sa se intample ceva? Sunt o multime de oameni care au de lucru in astfel de situatii, coordonarea se face prin discutii periodice si informare in timp util, nu trebuie sa stea sefu’ in ceafa lor. Daca se intampla ceva grav intre sedintele periodice, s-a inventat telefonul. Nu vad vreun motiv pentru care premierul, care nu este implicat direct in rezolvarea problemei, sa renunte la orice alte activitati.

O astfel de cerere este nerezonabila in sine, cu atat mai mult atunci cand este transformata in atac defaimator. Mai mult, folosirea ei ca subiect de atac in spatiul public nu face decat sa exploateze temerile paternaliste ale unei populatii obisnuita ca „tatucul” se se ocupe de tot. Totusi, sunt o multime de oameni politici si de oameni din media care recurg la acest mijloc.

Este exact opusul modului de actiune cerut de recenta scrisoare a „celor 500 de jurnalisti” care protestau impotriva degradarii peisajului mediatic din Romania. Trista, dar previzibila coincidenta: tocmai cei ce au initiat scrisoare si se aflau in primul rand al protestului (virtual) sunt cei care se grabesc sa propage atacul la adresa lui Ponta bazat pe spionarea vietii lui private.

Sunt de acord ca jurnalismul in Romania si-a pierdut de mult orice fel de standarde etice. Astept cu nerabdare ca jurnalistii nu doar sa semneze scrisori in care cer ca „cineva” (cine?) sa rezolve problema, ci sa actioneze in acest sens. Sa nu procedeze ca cei blamati si sa refuze sa colaboreze cu cei ce fac asta. Poate ca atunci vom avea si o presa care stie sa respecte viata privata a persoanelor, chiar si pe cea a persoanelor detestabile.

Comenteaza pe blogul La coltu’ strazii.