Pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică au nevoie urgentă de medicamente inovatoare

Cardiomiopatiile, afecțiuni cardiovasculare cu component frecvent ereditară, devin tot mai relevante în contextul progresului în prevenția bolilor cardiovasculare clasice. Pe măsură ce strategiile preventive își dovedesc eficiența, patologiile cu mecanism predominant non-modificabil, precum cardiomiopatiile, reprezintă o proporție tot mai mare din povara generală a bolilor cardiovasculare. Această evoluție impune o nevoie urgentă de acces rapid la medicamente de ultimă generație, o nevoie medicală și socială pentru pacienții din România, care se confruntă cu întârzieri semnificative față de standardele europene.

Datele științifice indică faptul că până la 1 din 500 de adulți pot fi afectați de cardiomiopatii. Multe cazuri rămân nedetectate sau sunt diagnosticate eronat ca insuficiență cardiacă, ceea ce contribuie la o povară majoră asupra resurselor de asistență medicală. Subestimarea acestor patologii pe agenda de sănătate publică accentuează dificultățile de acces la tratament și riscul de complicații.

Impactul psihologic și social asupra pacienților și familiilor

Este esențial să recunoaștem și să abordăm impactul psihologic al cardiomioptiei hipertrofice asupra pacienților și familiilor lor. Aceste boli generează limitări importante în activitățile zilnice, cum ar fi mersul, efortul fizic și participarea la viața socială, iar mulți se confruntă cu oboseală cronică, dificultăți de respirație și anxietate privind evoluția bolii. Incertitudinea prognosticului, tratamentului și necesitatea monitorizării permanente accentuează stresul emoțional și poate duce la izolare socială, reducând independența personală. Presiunea resimțită afectează nu doar pacientul, ci și întreaga familie, amplificând nevoia de sprijin multidisciplinar și de politici care vizează atât sănătatea fizică, cât și cea mentală.

Măsuri prioritare

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare propune măsuri esențiale pentru îmbunătățirea managementului bolilor cardiovasculare, dar nu acordă atenție sporită cardiomiopatiilor. Printre direcțiile strategice din Strategia Națională se numără investiții în cercetare, crearea de registre, screening, prevenție, infrastructură, acces la tratament și reducerea inegalităților. 

Datele recente din studiul „Patients W.A.I.T. 2025”, prezentat în mai 2026 (la nivel european) arată că România se confruntă cu unele dintre cele mai mari întârzieri privind accesul efectiv la medicamente inovatoare. Un pacient român așteaptă, în medie, 1.110 zile, adică mai bine de 3 ani până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate în România. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european între 2021-2024, doar 28 erau compensate în România la începutul anului 2026. Această întârziere nu doar că afectează șansele de tratament optim, ci amplifică diferențele față de alte state europene. În fiecare an în care deciziile administrative și legislative întârzie, decalajul devine tot mai greu de recuperat, cu impact direct asupra vieții pacienților care au nevoie de tratament acum.

“Accesul la medicamente de ultimă generație pentru cardiomiopata hipertrofică nu reprezintă doar o problemă medicală, ci și una de echitate și responsabilitate socială. Doar prin colaborarea strânsă între autorități, profesioniști din sănătate, industrie și asociațiile de pacienți se poate reduce timpul de așteptare și se pot alinia practicile din România la cele europene, oferind șanse reale de viață pacienților cu boli cardiovasculare cronice complexe”, a declarat Cătălin Radu, General Manager, Bristol Myers Squibb România.

Articol susținut de Bristol Myers Squibb