În magazinele de bricolaj și în cele online au apărut kituri de instalare a panourilor fotovoltaice de balcon de diferite puteri. Cele mai comune, de 400 W, costă între 1.600 și 3.000 de lei, în funcție de brand și de magazin.
Într-o analiză realizată de organizația nonguvernamentală EFdeN, specialiștii identifică mai multe aspecte de care trebuie să ținem cont înainte de a instala fotovoltaice pe balcon:
În cât timp se recuperează investiția?
Pentru a evalua viabilitatea unui kit de balcon cu 2 panouri de cate 400 W fiecare, cuplate cu un acumulator de aproape 2 kWh, EFdeN a rulat două simulări.
În scenariul favorabil, în care balconul are o orientare sud/sud-est/sud-vest, fără ca soarele să fie acoperit de vreun obstacol (clădire sau copac), iar consumul majoritar este ziua, cel puțin un locatar lucrează de acasă, folosește aerul condiționat și are electrocasnicele mari (de exemplu mașină de spălat haine, mașină de spălat haine, cuptor sau plită electrică, aer condiționat) programate să pornească ziua, investiția are cel mai mult sens, aceasta putând fi recuperată între 6 și 7 ani dacă plătește un tarif de 1,4 lei pe kWh la furnizorul de energie sau între 7 și 8 ani dacă plătește 1,2 lei pe kWh.
„La prima vedere, o perioadă de recuperare de 6-7 ani poate părea lungă. În realitate, un sistem fotovoltaic are o durată de viață între 20-25 de ani, ceea ce înseamnă că după amortizare, mica ta centrală de balcon va produce energie la un cost marginal, aproape nul, pentru încă aproape două decenii. Alternativa este să rămâi complet expus evoluției pieței de energie”, spun autorii studiului.
Ei avertizează că, în următorii ani, facturile nu vor reflecta doar costul energiei, ci și investițiile masive necesare pentru modernizarea rețelelor electrice europene, indispensabile integrării noilor capacități regenerabile și electrificării economiei. Comisia Europeană estimează investiții de peste 1.200 de miliarde de euro în rețele până în 2040, iar aceste costuri vor fi recuperate gradual prin tarifele de rețea.
„Privită din acest unghi, investiția într-un kit de balcon nu este doar o decizie despre perioada de amortizare, ci despre reducerea expunerii la costurile viitoare. Este similară cu izolarea termică a unui apartament: economiile nu apar peste noapte, însă fiecare an în care amâni investiția înseamnă încă un an în care plătești integral energia pe care ai fi putut să o produci chiar la tine acasă”, mai spun specialiștii.
În scenariul nefavorabil, când apartamentul este orientat spre nord, iar profilul de consum al gospodăriei este predominant seara și noaptea, instalarea va fi mai puțin avantajoasă. Sistemul se va autolimita întrucât nu va avea încotro sa trimită energia produsă. Chiar dacă o baterie de stocare va fi disponibilă, aceasta nu va putea asigura tot necesarul de energie al unor locatari care se întorc acasă pe înserate.
Birocrația la bloc
Este nevoie de acordul vecinilor și aviz de urbanism?
În cazul în care panoul fotovoltaic este amplasat în interiorul balconului și, prin urmare, nu este prins de fațadă, nu depășește balustrada și nici nu este vizibil și nu modifică aspectul exterior al clădirii, este ca și cum ai avea un fel de mobilier pe balcon. Este însă nevoie de acordul asociației de proprietari și al distribuitorului de energie.
Însă, dacă vrei să montezi un panoul pe exteriorul balustradei, acesta va modifica aspectul fațadei clădirii, va încărca balustrada și poate reprezenta un risc pentru pietoni dacă sistemul de prindere cedează. Și în această situație acordul asociației este necesar, iar autoritatea locală poate spune că este necesară autorizație de construire (conform Legii 50/1991). Cel mai bine trebuie verificate hotărârile locale.
În cazul în care fixarea panourilor în fațada clădiri intră în regimul lucrărilor asupra fațadei, atunci este nevoie de autorizație de construcție.
În țările vestice, sistemele mici, pre-certificate și montate în siguranță pe balcoane sunt tratate ca electrocasnice. Ele nu necesită autorizații de construcție, ci doar o simplă notificare tehnică adresată operatorului de distribuție pentru a se asigura că contorul înregistrează corect fluxurile de energie.
Trebuie să anunțăm distribuitorul de energie?
Da, conform legislației din domeniu, montarea unui astfel de echipament trebuie notificată operatorului de distribuție din zonă, chiar dacă folosim energia electrică doar pentru consumul propriu, potrivit unui răspuns transmis de ANRE la solicitarea HotNews.
„În acest caz, utilizatorul are obligația de a notifica operatorul de distribuție la rețeaua căruia este racordat locul său de consum referitor la modificarea instalației de utilizare prin montarea sistemului de producere a energiei electrice, precizând faptul că nu are în vedere evacuarea în rețeaua electrică de interes public a energiei electrice produse și neconsumate și nici certificarea calității de prosumator”, au precizat reprezentanții ANRE.
„Totodată, împreună cu informarea menționată anterior, este necesar ca utilizatorul să îi transmită operatorului documentele echipamentului puse la dispoziție de către furnizorul acestuia, pentru a constata faptul că acesta îndeplinește cerinţele tehnice privind utilizarea”.
Obligația de a anunța distribuitorul este prevăzută în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 59/2013.
Notificarea distribuitorului nu este doar în beneficiul consumatorului, ci și în cel al specialiștilor care vin să lucreze la rețea. În cazul în care intervine o pană de curent, spre exemplu, e esențial ca distribuitorul să știe dacă mai există un producător activ în rețea, altfel oamenii care intervin riscă să fie electrocutați.
Există risc de incendiu?
Riscul de incendiu este mare, dacă echipamentele nu sunt instalate corespunzător și dacă nu anunțăm distribuitorul.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la solicitarea HotNews, în anul 2025 au fost înregistrate 124 de intervenții pentru stingerea incendiilor în care au fost afectate şi sisteme de panouri fotovoltaice. Dintre acestea, în 64 de cazuri, împrejurarea determinantă a producerii incendiului a fost de natură electrică, fiind generată, în mod direct, de instalații electrice defecte sau realizate cu improvizații (de exemplu: conductori/cabluri electrice defecte, neizolate corespunzător sau cu izolația deteriorată în urma unor acțiuni mecanice ori fizice; acumulatoare electrice defecte etc.).
„Tendinţa acestor tipuri de evenimente este una crescătoare, în contextul extinderii utilizării sistemelor fotovoltaice, în special la nivelul locuinţelor unifamiliale, inclusiv ca urmare a implementării unor programe naționale de sprijin pentru instalarea acestora”, se mai arată în răspunsul IGSU.
Instituția mai spune că, de principiu, nu este nevoie de avizul ISU pentru instalarea de panouri fotovoltaice, cu excepția clădirilor stabilite de HG 571/2016, de exemplu:
- Blocuri de locuințe cu mai mult de 4 niveluri supraterane, dacă se amenajează sau realizează mansarde.
- Clădiri de importanță excepțională sau deosebită, indiferent de suprafață, înălțime sau destinație.
- Clădiri înalte sau foarte înalte, indiferent de suprafață sau destinație.
- Clădiri care au săli aglomerate, indiferent de suprafață, înălțime sau destinație.
- Sedii ale autorităților publice centrale sau locale cu aria desfășurată de cel puțin 600 mp.
Atenție la instalațiile electrice vechi
Specialiștii EFdeN mai atrag atenția asupra unui aspect: majoritatea blocurilor construite înainte de 1990 au circuite de aluminiu sau cupru subdimensionate, iar prizele de pe balcon nu sunt întotdeauna prevăzute cu împământare corespunzătoare sau siguranțe dedicate.
Injectarea de putere suplimentară pe un circuit vechi poate duce la supraîncărcare și risc de incendiu. Așadar montajul mecanic trebuie realizat de specialiști autorizați.
Balcoanele închise ulterior sau cele reabilitate termic prin anvelopare pot suferi daune la nivelul hidroizolației sau al stratului de polistiren dacă sistemele de prindere nu sunt ancorate structural direct în beton. În plus, vântul puternic poate transforma panourile prost fixate în proiectile periculoase.
Bateria de stocare la apartament: moft sau necesitate?
Stocarea energiei devine extrem de relevantă la apartament, având în vedere un profil de consum adesea decalat față de orele de producție solară (mijlocul zilei).
Bateriile dedicate kiturilor de balcon au început să apară pe piață, fiind integrate cu micro-invertoare inteligente. Ele stochează energia produsă ziua și o eliberează seara, când consumul casnic crește (lumini, TV, frigider, ventilator).
Deși adaugă un grad ridicat de independență și reziliență, bateria crește substanțial costul inițial al investiției. Prețul se situează între 1.900 lei și 6.000 de lei în magazinele online pentru baterii compatibile cu un sistem de 400 W. Din punct de vedere strict financiar, perioada de amortizare se prelungește, dar stocarea locală este extrem de importantă pentru a nu suprasolicita rețeaua comună a blocului.
Blocajele legislative și comunitățile de energie
Legislația actuală favorizează în principal prosumatorii individuali, în timp ce dezvoltarea comunităților de energie regenerabilă rămâne blocată, mai arată analiza menționată.
Așa cum arată și rapoartele recente ale organizațiilor de mediu, transpunerea directivelor europene lasă în continuare bariere importante: limitarea partajării energiei (peer-to-peer), tarife de rețea disproporționate și un nivel ridicat de birocrație pentru inițiativele dezvoltate la nivel de scară sau bloc.
Fără un cadru clar de agregare, tranziția energetică în mediul urban riscă să rămână la stadiul de potențial. „Comunitățile de energie ar permite cetățenilor să producă, să consume și să gestioneze energia împreună, însă, în forma actuală a legislației, acest model este încă dificil de pus în practică”, se mai arată în analiză.
Panourile fotovoltaice de balcon reprezintă un pas firesc către democratizarea energiei și aduc tranziția verde mai aproape de locatarii de la bloc. Totuși, succesul lor depinde de trei condiții esențiale: o instalație electrică verificată, o montare sigură și un cadru legislativ care să susțină, nu să descurajeze, inițiativa cetățenilor, au concluzionat responsabilii EFdeN.
Pentru ca acest potențial să fie valorificat în România, sunt necesare câteva măsuri clare: clarificarea legislației privind comunitățile de energie, verificarea instalațiilor electrice de către electricieni autorizați, extinderea contorizării inteligente și crearea unui mecanism care să faciliteze colaborarea dintre asociațiile de proprietari și instalatorii autorizați, astfel încât siguranța locatarilor să rămână prioritară.
În Germania sunt montate peste 1,5 milioane de kit-uri de balcon
Moda panourilor fotovoltaice de balcon vine din vestul Europei, unde țări precum Germania sau Austria au reglementări clare și simplificate (plug-and-play) pentru sistemele fotovoltaice de balcon de mică putere. România de asemenea permite instalarea panourilor de balcon atâta timp cât nu produc mai mult de 800 W.
Germania este văzută ca un exemplu mondial în această privință, legislația permițând inclusiv chiriașilor să instaleze astfel de panouri fotovoltaice pe balcon, mai spune analiza EFdeN. Ca stimulent de politică publică, instalațiile solare individuale sunt scutite de TVA încă din 2023.
Țara își propune să atingă neutralitatea climatică până în 2045, iar conform unor estimări de la Departamentul de Energie, Transporturi și Mediu al Institutului German pentru Cercetări Economice dispozitivele solare de tip plug and play (sinonim cu plug-in) ar putea acoperi până la 2% din cererea de energie electrică până atunci.
Peste 1,5 milioane de consumatori germani folosesc deja panourile fotovoltaice de balcon, practica fiind atât de populară că a apărut un nou cuvânt în lexiconul lor pentru asta: balkonkraftwer = centrală electrică pentru balcon. Trendul este în creștere și în țări precum Belgia, Franța, Spania, Austria, Grecia, Olanda, Polonia, Italia și Lituania.
„Pentru a implementa un model viabil pe o piață est-europeană, trebuie să găsim un echilibru. Pe de-o parte, avem bunele practici internaționale. Pe de altă parte, avem uzura rețelelor interne și o legislație încă în dezvoltare.
În următoarele trei decenii, Uniunea Europeană alocă sute de miliarde de euro pentru renovarea clădirilor, iar România poate accesa miliarde de euro pentru tranziția verde. Banii aceștia trebuie să transforme clădirile în noduri energetice inteligente, nu doar în spații reabilitate termic dar care sunt pasive energetic”, spun specialiștii EFdeN.
Potrivit datelor ANRE, în România erau înregistrați 359.378 de prosumatori racordați la rețelele electrice la 30 iunie 2026, marea majoritate persoane fizice.
