Paradoxul economiei românești: creștere acasă, profit plecat în afară

În prima lună a anului, România a cheltuit în exterior aproape un miliard de euro mai mult decât a câștigat, arată datele transmise marți de BNR.

Pentru o singură lună, cifra este mare. Dar nu deficitul în sine este partea cea mai interesantă din comunicatul BNR. Adevărata poveste se află într-o categorie de date pe care aproape nimeni nu o observă: veniturile primare.

Schimbarea invizibilă din balanța de plăți

În ianuarie 2025, România avea un excedent de 505 milioane euro la veniturile primare.

Un an mai târziu, indicatorul a devenit negativ: –25 milioane euro. Această schimbare spune o poveste importantă.

Veniturile primare includ: dividendele companiilor, dobânzile plătite la datorii, veniturile din investiții.

Cu alte cuvinte, ele reflectă banii care ies din economie către investitori.

Paradoxul economiei românești

România a atras în ultimele două decenii investiții străine masive. Aceste investiții au construit fabrici, centre IT, lanțuri logistice și au transformat economia într-un important nod industrial al Europei de Est.

Dar investițiile au și un efect inevitabil: pe măsură ce companiile devin profitabile, o parte din profitul generat în România se întoarce către investitorii din străinătate – este în fond mecanismul normal al globalizării economice.

Deficitul care vine din comerț

În paralel, economia continuă să importe mai mult decât exportă.

În ianuarie, deficitul comercial al României a depășit 2,3 miliarde de euro, principala sursă a dezechilibrului extern.

Pe scurt, economia românească rămâne una în care consumul e bazat e importuri, în care producția internă nu ține mereu pasul, iar această diferență se reflectă direct în balanța de plăți.

Serviciile, salvarea discretă a balanței externe

Există însă și un punct forte: sectorul serviciilor — în special transporturile și IT-ul — continuă să aducă miliarde de euro în economie și să compenseze parțial deficitul comercial.

Fără acest surplus din servicii, dezechilibrul extern al României ar fi mult mai mare.

Economia finanțată din exterior

În paralel, România continuă să atragă capital străin.

Investițiile directe au fost de 429 milioane euro în ianuarie, ușor peste nivelul de anul trecut.

Dar aceste fluxuri trebuie privite în contextul mai larg al finanțării economiei. În același timp, datoria externă a României a ajuns la 229 miliarde euro, în creștere față de sfârșitul anului trecut.

Cu alte cuvinte, economia românească funcționează într-un echilibru delicat: importă capital, atrage investiții, generează profit iar o parte din acest profit pleacă înapoi către investitori.

Modelul economic al României

Această structură nu este neobișnuită pentru o economie emergentă.

Polonia, Cehia sau Ungaria au trecut printr-un proces similar în anii de integrare europeană.

Dar există o condiție importantă: economia trebuie să crească suficient de repede pentru a susține acest model.

Când creșterea încetinește, aceleași dezechilibre externe pot deveni mult mai dificil de finanțat.

Indicatorii de lichiditate externă rămân confortabili, iar rezervele valutare ale BNR continuă să acopere datoria externă pe termen scurt.

Însă statistica arată clar ceva mai profund: economia României depinde încă puternic de capitalul extern.

Iar într-o lume cu dobânzi ridicate și tensiuni geopolitice, această dependență devine una dintre cele mai importante întrebări pentru viitorul economiei românești.