Procurorul general, Alex Florența, cere modificarea legii și pedepse mai aspre pentru instigarea la violență, ură sau discriminarea unor persoane

Procurorul general Alex Florența a declarat vineri că legislația privind sancționarea incitării la violenţă, ură și discriminare împotriva unor persoane trebuie schimbată în contextul în care discursul public a fost marcat în ultima vreme de astfel de manifestări.

„Din această perspectivă, Parchetul General a solicitat crearea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanți ai instituțiilor din sistemul judiciar și MAI, cu scopul de a promova cât mai rapid mai multe modificări legislative, care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate și apte de a combate eficient fenomenul. Cu concursul direct al Ministerului Justiției, o primă întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în data de 18 decembrie”, a precizat Florența.

Potrivit Procurorului general, Parchetul General nu are însă o competență proprie în investigarea acestor infracțiuni cele prevăzute de OUG 31/2002, care incriminează fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Acestea fiind date în competența de soluționare a parchetelor de pe lângă judecătorii.

„În situația particulară în care autori ai acestor infracțiuni au fost persoane cu o calitate specială, dintre cele care să atragă competența Parchetului General, procurorii s-au sesizat din oficiu și au demarat anchete, conform propriilor atribuții. Astfel, doar în cursul anului 2024 au fost constituite mai multe dosare penale în care se efectuează cercetări față de persoane având calitatea de parlamentar sau europarlamentar”, mai spune Florența.

Acesta susține că există zone în țară în care parchetele nu au primit în 2024 nicio sesizare privind acest fel de infracțiuni, iar din cauza manifestărilor tot mai dese în mediul online constând în instigarea la săvârșirea de infracțiuni sau incitare la violență, ură și discriminare împotriva unor persoane, este nevoie de adaptarea legislației existente.

Numărul de sesizări primite a fost scăzut între 2018 și 2022, cu o medie de doar 21 pe an.

Parchetul General a formulat mai multe propuneri de modificare a legislației incidente:

1. „O primă problemă identificată o reprezintă faptul că anumite prevederi legale sunt de strictă interpretare și limitează drastic situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovați de săvârșirea acestor infracțiuni.
   
   Cu titlu de exemplu, OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război. Din această perspectivă, infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care să se fi stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat.
   Or, aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator.
   
   Parchetul General propune amendarea textului de lege, prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existența unei hotărâri de condamnare față de acea persoană, modificare care ar fi aptă să acopere toate situațiile de acest tip pe care le constatăm azi în mediul public.
   
2. De asemenea, conduite publice nocive, cu un conținut vădit jignitor sau defăimător, ori anumite acte de amenințare implicită, nu îmbracă în prezent forma ilicitului penal, neregăsindu-se între modalitățile alternative de săvârșire ale unor infracțiuni precum ultrajul.
   
   Parchetul General propune anumite modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală inclusiv a acelor situații în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de amenințare implicită, dar cu un puternic efect intimidant.
   
3. Totodată, prevederea unor limite de pedeapsă reduse pentru aceste infracțiuni nu permite utilizarea unor metode speciale de cercetare, aspect apt să afecteze negativ demersul investigativ în astfel de cauze, și nici luarea unor măsuri preventive mai severe, în funcție de gravitatea faptei. Ca exemplu, infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice este sancționată cu o pedeapsă maximă de 2 ani sau amendă, iar infracțiuni ca instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare cu o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă. În mod similar, e cazul infracțiunilor prevăzute în OUG nr.31/2002.
   
   Parchetul General propune creșterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracțiuni, demers care ar oferi organelor de urmărire penală posibilitatea utilizării unui spectru mai larg de metode de cercetare și ar avea, în același timp, un efect descurajant mult mai pronunțat.
   
4. Se constată totodată o deficiență majoră în faptul că anumite comportamente ilegale, cum este discursul instigator la ură, sunt sancționate deopotrivă atât ca și contravenţie, cât şi ca infracțiune.
   
   Problematica care derivă din această situație o constituie riscul incidenței principiului ne bis in idem, astfel cum este interpretat în jurisprudența CEDO, în sensul că, odată aplicată o sancțiune contravențională, rămasă definitivă, aceasta are semnificația unei acuzații în materie penală, putând fi un impediment la punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea unei soluții de condamnare pentru aceeași faptă ca și infracțiune.
   Există astfel riscul ca în majoritatea situațiilor de acest tip dispozițiile penale să rămână fără aplicare, întrucât fapta care a determinat sancțiunea mai ușoară, respectiv contravenția, a fost soluționată anterior cauzei penale. Făptuitorul are interes să accelereze procedura administrativă și să tergiverseze procedura penală. Or, scopul contravenției nu poate fi exonerarea de răspundere penală pentru săvârșirea unei infracțiuni.
   
   Parchetul General a propus o serie de modificări ale Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare. Acestea vizează situația când persoana împuternicită să aplice sancţiunea contravențională apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, constituie infracţiune, moment în care are obligația de a sesiza imediat organele de urmărire penală competente, fără a aplica sancțiunea contravențională.
   
   Prescripţia aplicării sancţiunii contravenționale nu va curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faza de urmărire penală ori în faza instanţei de judecată.”
   
   Din cursul lunii iulie a acestui an, la nivelul Parchetului General s-a constituit un Grup de lucru pentru implementarea unei proceduri unitare de cooperare cu ANCOM, care să permită unităților de parchet transmiterea în timp real, printr-un canal de comunicare directă a tuturor solicitărilor de eliminare a conținutului ilegal din mediul online, precum și identificarea tuturor categoriilor de conținut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri, a mai precizat Florența.