Parcul Tehnologic, o afacere ratata

Parcul tehnologic Tehnopolis care, dupa parerea autoritatilor locale, va „revolutiona” economia ieseana, va fi inaugurat in sfirsit astazi. Locuri de munca noi, parteneriate strategice in scopul atragerii de investitori, laboratoare generatoare de idei, care, la rindul lor, vor fi puse in practica, sint numai citeva dintre promisiunile autoritatilor.

Tehnopolis a fost bifat in campaniile electorale din anii trecuti drept o mare realizare, dar lucrurile s-au miscat greu. In consecinta si rezultatele sint pe masura.

Totul va functiona in numai doua cladiri, cu denumiri desprinse parca din filmele SF, Duplex si Nucleus, situate pe platforma de utilaj greu din CUG.

De departe, privind cele doua cladiri albastre, cu vedere spre mormanele de moloz si pamint depozitate inca in imediata apropiere, nu ai crede ca absolventii geniali ai universitatilor din Iasi vor renunta la ideea de a culege capsuni in Spania pentru a ajuta la renasterea economica a municipiului.

Pina astazi, cind panglica va fi taiata de presedintele Consiliului Judetean, Lucian Flaiser, in prezenta ministrului Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, si a reprezentantilor Delegatiei Comisiei Europene, Tehnopolisul a avut o istorie relativ lunga.

Ideea Tehnopolis, de fapt un Consortiu format din Consiliul Judetean, Consiliul Local si patru universitati din Iasi, a fost lansata in anul 2000.

Timp de cinci ani de zile s-au incheiat diferite acorduri intre autoritatile locale, s-au facut rost de teancuri de aprobari din partea Uniunii Europene si a ministerelor din Romania si au fost organizate licitatii nationale si internationale pentru desemnarea firmelor de consultanta si a celor care trebuiau sa realizeze constructia parcului.

Fondurile europene au fost substantiale, iar din finantarea de 6,3 milioane euro, 75 la suta reprezinta contributia Programului Phare si numai 25 la suta sint bani proveniti de la Fondul National de Preaderare. Toti acesti bani au folosit la constructia parcului si a cladirilor.

Consiliul Judetean a contribuit, practic, cu numai 35 miliarde lei, bani folositi pentru studiile de prefezabilitate si fezabilitate si pentru diverse cheltuieli de amenajare. In total s-au investit 7,5 milioane euro. In momentul de fata, parcul a fost pus la punct, doar ca lipsesc firmele care sa genereze progresul iesean.

Intreg parcul poate adaposti numai 10 firme din domeniile IT, audio-video, biotehnologie si industrie alimentara. Acesta este incubatorul de afaceri. Firmele vor fi primite aici pe o perioada de trei, pina la cinci ani, timp in care vor fi evaluate, supervizate si controlate de o comisie formata preponderent din reprezentanti ai administratiei locale.

„Acest parc va pune in valoare potentialul stiintific din Iasi si va crea legaturi cu firme puternice din strainatate. Intr-o prima faza vor fi create 400 de noi locuri de munca, urmind ca in cea de-a doua sa mai fie create alte 2.000.

Scopul parcului este de a pastra tinerii cu idei si a oferi in final pe piata interna si externa produse competitive cu cele ale Uniunii Europene”, a declarat, pe un ton triumfator, Lucian Flaiser, presedintele CJ.

Cu toate ca pina in prezent au fost stabilite nu mai putin de 300 de contacte cu diferite firme din tara, numai 20 s-au aratat interesate de o colaborare, iar planurile de afaceri sint doar in numar de 15. Deocamdata, doar doua firme din domeniul IT si audio-video, Kober (divizia de automatizare si IT) si Roton urmeaza a-si ocupa in iulie locurile in cele doua cladiri.

Cu toate acestea, autoritatile pregatesc pentru astazi o inaugurare festivista a Parcului Tehnologic, care deocamdata functioneaza doar pe hirtie.

In Ungaria functioneaza deja 100 de parcuri tehnologice

Pentru fostele state comuniste, aparitia unor astfel de parcuri a devenit o banalitate. Conceptul de parc tehnologic a aparut in SUA dupa cel de-al doilea razboi mondial si s-a dezvoltat in Europa in anii ’70 si ’80. Un nou suflu au cunoscut parcurile tehnologice in ultimii ani in fostele state comuniste din centrul si estul Europei.

Cehia, Polonia si mai ales Ungaria exceleaza la capitolul infiintarii de parcuri tehnologice pe vechi platforme industriale, unde exista deja o infrastructura: retea de utilitati, hale gata construite, care au fost adaptate la noile nevoi, legaturi cu drumurile importante.

O politica coerenta, incurajatoare a guvernului ungar a facut ca pina in 2000 sa fie formate deja 112 parcuri pe teritoriul Ungariei (Ungaria are o suprafata mai mica decit Romania si o populatie de doua ori mai redusa decit tara noastra), cu o raspindire aproape uniforma. Cu toate acestea, nu toate parcurile industriale, au reusit sa atraga investitori importanti.

Cele mai multe parcuri de software sint in India

In 1986, guvernul Indiei a luat o hotarire care poate fi numita istorica, dind un impuls nemaiintilnit in industria de software; parcurile tehnologice software au aparut ca ciupercile dupa ploaie. India este actualmente unul dintre marii producatori de software din lume.

In urma cu un deceniu cererea de programatori devenise atit de mare, incit guvernul a fost nevoit sa mareasca de citeva ori cifra de scolarizare pe domeniu.

Galatiul are parc software de 50 miliarde de lei

In Romania, zeci de parcuri au aparut in ultimii ani, numite fie tehnologice, industriale sau de software. Anul trecut nu mai putin de 26 de proiecte au primit titlul de parcuri industriale.

La Galati a fost inaugurat cel mai important parc de software chiar de catre fostul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Dan Nica, investitie care se apropie de 45 miliarde de lei, in timp ce la Craiova, 12 milioane de dolari a fost investitia estimata pentru un parc tehnologic. Alte parcuri mai sint la Satu Mare, Brasov, Bolintin (Giurgiu) si Cluj-Napoca.

Oamenii de afaceri sint sceptici ca va fi o reusita

„Mi-e teama sa nu ajunga doar o solutie in ceea ce priveste inchirierea de spatii”, sustine Marian Berdan, patronul firmei Electra.

„Cred ca ar fi fost mult mai bine daca la Tehnopolis ar fi venit firme mari din domenii de activitate de virf care sa atraga ca un magnet satelitii. Adica firmele mici care sa dezvolte o economie pe orizontala pe fiecare domeniu in parte.

Sper ca si in formula actuala, asa cum a fost conceput parcul tehnologic, sa inregistram rezultate importante”, a afirmat Gheorghe Plesu, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri 2003 Iasi.

Omul de afaceri Marian Berdan, ce conduce firma Electra, o companie situata pe primul loc la nivel national, este de parere ca un parc industrial ar fi fost mult mai potrivit decit unul tehnologic. „Parcul tehnologic a fost conceput ca avind si o structura de incubator de afaceri.

Mie imi este teama ca Tehnopolis sa nu ajunga doar o solutie in ceea ce priveste inchirierea spatiilor pentru diverse firme. Sper ca firmele gazduite in acest parc sa aiba rezultate importante atit cantitativ, cit mai ales calitativ”, ne-a mai spus Marian Berdan.

O contributie importanta la „nasterea” Tehnopolis l-a avut SC Fortus SA, care a acordat terenul. „Am vazut multe alte astfel de parcuri. In Franta, de exemplu, dupa ce l-au stropit cu sampanie, la citeva luni l-au si inchis.

Sper ca acest lucru sa nu se intimple si in cazul celui de la Iasi, tinind cont de situatia economica a judetului”, ne-a spus Vasile Plugaru, director general al SC Fortus SA.

„Un parc tehnologic ideal trebuie sa aiba un spatiu modern, sa ofere toate utilitatile, sa fie accesibil si, bineinteles, chiriile sa fie rezonabile. Altfel, va ramine ca Hotelul Europa sau ca alte spatii foarte atragatoare, dar pe care nu le foloseste nimeni. Eu personal cunosc niste investitori carora li s-a prezentat o oferta de la Tehnopolis, insa nu au fost atit de incintati.

Este prea scump si in plus nici zona nu este foarte atractiva. In acest proiect s-au bagat foarte multi bani si nu stiu daca a meritat. In plus, cred ca din acest motiv vor fi tentati sa puna chirii foarte mari, lucru care cu siguranta nu va atrage potentialii clientI”, sustine Vasile Cocris, decanul Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor Iasi (FEAA)