Pariul de miliarde pe care România îl face cu viitorul: Ordonanța „relansării economice” a fost publicată în Monitorul Oficial

Ordonanța de urgență care include măsurile de relansare a fost publicată în Monitorul Oficial. Ea cuprinde măsuri de stimulare a investițiilor, inclusiv acordarea de ajutoare de stat, modificări în ceea ce privește domeniul fiscal și acțiuni pentru asigurarea unui cadru favorabil implementării proiectelor de parteneriat public-privat (PPP).

Astfel, măsurile de ajutor de stat vor fi acordate de Ministerul Finanțelor pentru realizarea de investiții strategice în economie – aceste investiții au o valoare minimă de un miliard de lei – și alte tipuri de investiții.

1.Statul vrea să sprijine firmele care se asociază în „clustere” (adică grupuri de firme, universități și centre de cercetare care lucrează împreună) sau care produc în România bunuri pe care acum le importăm masiv (adică produse care contribuie la deficitul comercial). Pe scurt: să producem în țară ce cumpărăm acum din afară.

2.Investiții de minimum 75 milioane lei. Se susțin proiectele care exploatează și procesează resurse minerale importante (litiu, cupru, grafit etc.), care produc echipamente „verzi” sau tehnologii care reduc poluarea („zero net”). Pe scurt: să folosim resursele noastre și să producem echipamente pentru economia verde.

3. Investiții între 5 și 50 milioane lei pentru firmele care investesc în cercetare, tehnologii avansate, produse inovatoare.

4. Investiții de minimum 10 milioane lei în industria de apărare. Se susțin fabrici sau proiecte care cresc capacitatea României de a produce: echipamente militare, sau componente pentru apărare. Pe scurt: mai multă producție internă pentru armată și industria de apărare.

5. Investiții între 7 și 50 milioane lei pentru dezvoltare regională. Proiecte care: creează locuri de muncă, reduc diferențele dintre regiuni, cresc competitivitatea economică a unei zone. Pe scurt: investiții în orașe și județe mai slab dezvoltate, ca să recupereze decalajele.

6.Investiții făcute de românii din diaspora. Statul încurajează firme nou-înființate în România, unde majoritatea capitalului vine de la români care trăiesc în străinătate. Pe scurt: diaspora este încurajată să investească acasă, să producem în țară ce cumpărăm acum din afară.

Vezi mai jos textul integral al Ordonantei:

De unde vin banii

Pentru proiectele foarte mari – de peste 1 miliard de lei – Ministerul Finanțelor poate oferi ajutor în mai multe feluri: bani nerambursabili (granturi), reduceri de taxe prin credit fiscal, garanții de stat pentru creditele luate de investitor, subvenții la dobândă, intrarea statului ca acționar în firmă, sau alte forme de sprijin financiar.

Pe scurt: dacă proiectul e foarte mare și considerat strategic, statul poate veni cu bani, garanții sau chiar cu participare la capital.

Pentru investițiile mai mici decât acest prag, ajutorul poate însemna: granturi, credite fiscale, posibilitatea de a deduce fiscal de două ori (200%) anumite cheltuieli cu echipamentele și activele investiției, garanții și dobânzi subvenționate.

Adică firmele fie primesc bani direct, fie plătesc mai puține taxe.

Regulile exacte – cine poate aplica, ce condiții trebuie îndeplinite – nu sunt încă detaliate. Ele vor fi stabilite prin hotărâri de Guvern în termen de 90 de zile.

În plus, statul va folosi Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) ca instrument financiar.

Aceasta va putea să ofere garanții pentru credite, să participe în fonduri de investiții, să intre în proiecte alături de investitori privați.

Regulile exacte (în ce domenii, pentru ce firme, în ce condiții) vor fi stabilite prin mandate aprobate de Guvern.

Pentru început, în 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția BID 1 miliard de lei. Separat, încă 1 miliard de lei va fi alocat, în perioada 2026–2030, pentru Exim Banca Românească, astfel încât aceasta să poată sprijini credite pentru export, tranzacții internaționale, investiții ale firmelor românești în străinătate.

Cu alte cuvinte, statul pune bani deoparte ca să ajute firmele românești să vândă mai mult peste graniță.

Schimbări la impozitul pe profit

Firmele care investesc în cercetare pot alege să beneficieze de un credit fiscal – adică pot plăti mai puțin impozit pe profit în funcție de cheltuielile făcute pentru inovare.

Profit reinvestit + amortizare accelerată în 2026. În 2026, firmele care reinvestesc profitul și sunt scutite de impozit pentru acea parte reinvestită vor putea, în același timp, să amortizeze mai rapid echipamentele cumpărate. Pe scurt: dublu avantaj fiscal pentru investiții în 2026.

Stimulente pentru listarea la bursă. Companiile care se listează la bursă (sau își mențin listarea) vor putea deduce suplimentar 50% din anumite cheltuieli legate de acest proces. Adică statul încurajează firmele să se finanțeze prin piața de capital.

Prag mai mare pentru mijloace fixe. Valoarea minimă de la care un bun este considerat „mijloc fix” crește de la 2.500 lei la 5.000 lei. Asta înseamnă că bunurile sub acest prag pot fi deduse mai rapid ca cheltuială, fără amortizare pe mai mulți ani.

Schimbări pentru microîntreprinderi

Veniturile obținute din vânzarea de echipamente sau terenuri nu vor mai fi luate în calcul la plafonul de 100.000 euro pentru încadrarea ca microîntreprindere.

O firmă poate reveni la regimul de microîntreprindere la începutul unui an, dacă îndeplinește condițiile, chiar dacă a mai fost sau nu în acest sistem înainte.

Se ajustează regulile privind existența unui angajat pentru a rămâne microîntreprindere.

Dacă firma primește o bonificație de la ANAF (pentru că a plătit la timp), acea sumă nu va fi impozitată.

Pe scurt: regulile pentru microîntreprinderi devin puțin mai flexibile și mai clare.

Impozit pe venit și pensii private

Se uniformizează tratamentul fiscal pentru diferite tipuri de pensii private.

Pe scurt, contribuțiile la pensii ocupaționale, contribuțiile la produsele europene de pensii (PEPP), și cele la pensiile facultative vor fi tratate similar din punct de vedere fiscal.

Scheme de pensii facultative în limita unui plafon anual, pentru fiecare tip de produs. Totodată, se va acorda un stimulent fiscal astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției, în cazul contribuabililor persoane fizice care dobândesc acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile.

În domeniul taxei pe valoarea adăugată, se va aplica majorarea etapizată a plafonului prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la 4.500.000 lei, cât este prevăzut în prezent, la 5.000.000 lei, în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, și, începând cu data de 1 ianuarie 2027, la 5.500.000 lei. De asemenea, se introduc unele dispoziții tranzitorii pentru persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care depășesc în cursul lunii ianuarie 2026, respectiv februarie 2026, plafonul de 4.500.000 lei, dar nu depășesc plafonul de 5.000.000 lei.

În domeniul bonificațiilor fiscale se introduce acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025, respectiv anul fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz, condiționată de conformarea voluntară la plată și depunerea la termen a tuturor declarațiilor fiscale; se reglementează un mecanism de acordare a unei bonificații de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, în vederea îmbunătățirii conformării voluntare a contribuabililor persoane fizice, pentru stimularea plății obligațiilor fiscale datorate.