Parlamentul a adoptat calendarul privind votarea Legii bugetului pe 2025. Până când pot fi depuse amendamentele
Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au adoptat sâmbătă programul de dezbatere şi adoptare a Proiectului Legii bugetului de stat pe anul în curs şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, calendar care prevede că amendamentale la cele două legi pot fi depuse până luni, 3 februarie, la ora 16.00.
Ședința comisiilor avizatoare se va desfășura marți dimineață, între 8.00 și 10.00, în timp ce ședința comisiilor reunite de buget va începe miercuri, la ora 10.30.
De asemenea, depunerea rapoartelor comune ale Comisiilor pentru buget va avea loc miercuri, 5 februarie, la ora 13.00, conform programului aprobat.
Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru 2025, construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.
Cele două proiect de lege au fost transmise Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătute și adoptate în procedură de urgență.
„Am adoptat astăzi acest buget la care am lucrat aproape 4 săptămâni. (…) Este un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pentru că nu lăsăm pe nimeni în urmă şi, pe lângă investiţii, avem fonduri suficiente şi pentru a plăti salariile şi pensiile şi ajutoarele sociale care sunt astăzi aprobate de legislaţia în vigoare. Ne bazăm încă o dată pe un volum record de investiţii, iar pe lângă investiţii avem fonduri suficiente să plătim salarii şi pensii. Prin acest buget punem fundamentele unei noi viziuni prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale şi să restabilim echilibrul bugetar şi să consolidăm creşterea economică. Alocările record de 150 de miliarde de lei pentru investiţii reprezintă un motor pentru creşterea economică şi reducerea deficitului de la 8,6% la 7%”, a anunţat ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat şedinţei de Guvern.
Conform unui comunicat al guvernului condus de Marcel Ciolacu, gugetul pentru anul în curs a fost elaborat având în vedere următorii parametrii macro-economici:
- „Creșterea economică prognozată este de 2,5%, în concordanță cu “Planul bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031)” și va fi susținută, în principal, de investiții pe partea cererii și de servicii și construcții pe partea ofertei.
- Produsul Intern Brut este estimat la 1.912,6 miliarde lei, în condițiile unui deflator de 5,8%.
- Câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 6,1% și include majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2025.
- Numărul mediu de salariați continuă trendul ascendent și se va majora în anul 2025 cu 1,2% față de anul precedent, depășind cu peste 300.000 persoane nivelul din 2019.
- Inflația, respectiv creșterea indicelui prețurilor de consum, va avea un ritm descrescător, așteptându-se să atingă un nivel de 3,8% la sfârșitul anului și o rată medie anuală de 4,4%.
- Deficitul bugetar va avea un trend descrescător, respectiv încadrarea în ținta de 7% din PIB”.
Conform guvernului, obiectivele generale ale construcției bugetare sunt:
- „Asigurarea stabilității macroeconomice, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă
- Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României
- Asigurarea unui ritm anual de investiții publice susținut
- Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil
- Măsuri pentru consolidarea finanțelor publice, prin finanțarea unor reforme în domeniul muncii și salarizării, al pensiilor, măsuri active pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, disciplina operatorilor economici, dirijarea țintită a alocărilor bugetare către priorități bine definite, îmbunătățirea programării bugetare”.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate la 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri), impozit pe salarii și venit (8,5%).
Cheltuielile sunt estimate la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB. În anul 2025, cheltuielile destinate investițiilor însumează aproximativ 149,7 miliarde lei, reprezentând 7,8% în PIB. Investițiile sunt susținute din Mecanismul de Redresare și Reziliență, însă până la sfârșitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistența socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,1% din total) și cheltuieli de investiții (18,7% din total).
Ministerele Culturii, Agriculturii şi Afacerilor Externe, Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială primesc mai puţini bani decât anul trecut, conform proiectului Legii bugetului, în timp ce Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cel al Transporturilor, al Educaţiei şi Ministerul Muncii au bugete majorate, la fel şi Secretariatul General al Guvernului.
Şi în acest an, potrivit proiectului de buget, serviciile de informaţii primesc bugete mai mari comparativ cu anul anterior. Creşterile variază între 5 şi 15%. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale beneficiază de buget cu peste 50% mai mare comparativ cu anul trecut.
Tot sâmbătă, Birourile Permamente ale Parlamentului au decis respingerea proiectului inițiat de parlamentarii POT și S.O.S. România privind suspendarea din funcție a președintelui Klaus Iohannis. Inițiativa privind suspendarea lui Iohannis a fost susținută prin 161 de semnături depuse de legiuitorii POT, S.O.S. România și AUR.
INTERVIURILE HotNews.ro