Parlamentul maghiar a adoptat o lege pentru retragerea Ungariei din Curtea Penală Internațională / Viktor Orban anunțase decizia în timpul vizitei lui Netanyahu

Votul din legislativul maghiar, posibil mulțumită majorității de care se bucură Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a demarat procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care durează de un an, scrie Reuters.

Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională (CPI), despre care guvernul premierului Viktor Orban a spus că a devenit „politică”.

Guvernul lui Orban a anunțat această măsură pe 3 aprilie, la scurt timp după ce liderul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria pentru o vizită de stat, într-o rară călătorie în străinătate, sfidând un mandat de arestare emis de CPI.

Președinția Adunării statelor membre la CPI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest demers.

Curtea Penală Internațională a fost înființată în urmă cu mai bine de două decenii pentru a urmări în justiție persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Luna trecută, Orban a declarat că CPI „nu mai este o instanță imparțială, o instanță a statului de drept, ci mai degrabă o instanță politică”.

Ungaria a respins ideea arestării premierului israelian și a numit mandatul „obraznic”.

Ungaria este membru fondator al CPI și a ratificat documentul său fondator în 2001. Cu toate acestea, legea nu a fost promulgată.

Proiectul de lege privind retragerea din CPI a fost adoptat marți, 134 de deputați votând pentru și 37 împotrivă.

„Ungaria respinge ferm utilizarea organizațiilor internaționale – în special a instanțelor penale – ca instrumente de influență politică”, se arată în proiectul de lege, prezentat de vicepremierul Zsolt Semjen, pe site-ul parlamentului.

Netanyahu a numit decizia Ungariei de a părăsi CPI o „decizie îndrăzneață și bazată pe principii”.

Prim-ministrul israelian se confruntă cu un mandat de arestare al CPI pentru acuzații de crime de război în Gaza, în timp ce Israelul își extinde operațiunile militare în enclava palestiniană. Netanyahu a negat acuzațiile.

Retragerea unei țări din CPI intră în vigoare la un an după ce Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite primește o notificare scrisă a deciziei.

Președintele rus Vladimir Putin este la rândul său vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis în data de 17 martie 2023 un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin, acuzându-l de crime de război în Ucraina, și anume de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.

Kremlinul a respins cu fermitate acuzaţiile CPI împotriva preşedintelui rus.

124 de state membre ale CPI sunt obligate să îl aresteze pe Putin și să îl predea Curții de la Haga dacă va intra pe teritoriul lor.

Concret, Statutul de la Roma, actul fondator al CPI, prevede că este de „datoria fiecărui stat de a supune jurisdicţiei penale pe cei responsabili de crime internaţionale”.