Patriarhia Sârbă a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe din Macedonia de Nord

Un eveniment de o importanță majoră pentru geopolitica lumii ortodoxe, despre care nu s-a scris în presa românească, a avut loc în data de 5 iunie 2022, în Catedrala din Belgrad. După o liturghie comună, Patriarhul Porfirie al Serbiei a oferit Arhiepiscopului Macedoniei de Ohrida, Ștefan, un tomos prin care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe recunoaște autocefalia Bisericii Ortodoxe Macedonene – Arhiepiscopia de Ohrida. În plus, în tomos este precizat că Biserica Ortodoxă Sârbă va da în folosinţă proprietățile sale de pe teritoriul Macedoniei de Nord, noii biserici autocefale din această ţară.

În 1959, Biserica Ortodoxă Sârbă din Iugoslavia a acordat autonomie autorităților bisericești din Republica Populară Macedonia. În 1967, Sinodul macedonean și-a anunțat autocefalia, iar Sinodul sârbesc a denunțat decizia și a condamnat clerul macedonean ca schismatic. Timp de cinci decenii, „Biserica Ortodoxă a Macedoniei” nu a fost recunoscută de Bisericile ortodoxe. Ea a luat naștere, cu statut canonic recunoscut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului (PEC), abia pe 9 mai 2022. Sfântul Sinod al PEC a decis să primească în comuniunea euharistică Arhiepiscopia de Ohrida (numele oficial al Bisericii Ortodoxe Macedonene). A fost recunoscută și jurisdicția ecleziastică a Arhiepiscopului de Ohrida, Ștefan, asupra Macedoniei de Nord, excluzând folosirea termenului „Macedonia” sau a oricărui derivat. Bisericii Ortodoxe a Serbiei i-a fost recunoscut dreptul de a reglemanta chestiunile administrative între ea și Arhiepiscopia de Ohrida. Pe 16 mai, Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe a urmat exemplul PEC, inițial acordând clerului macedonean autonomie ecleziastică deplină sub Patriarhia Serbiei. Prin acest act, Arhiepiscopia de Ohrida a intrat pe deplin în comuniune cu lumea ortodoxă răsăriteană mai largă. În timpul unei liturghii oficiate cu Patriarhul Porfirie al Serbiei, Ștefan a declarat că biserica-mamă a Arhiepiscopiei de Ohrida este PEC. La rândul său, Porfirie a anunțat că Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe a recunoscut formal autocefalia Arhiepiscopiei de Ohrida. La cinci zile după recunoașterea oficială din Belgrad, în Istanbul, Arhiepiscopul Ștefan a primit un act sinodal, care confirmă unitatea canonică și liturgică cu PEC.

În creștinătatea ortodoxă, primatul PEC este unul simbolic. Patriarhul de Constantinopol este primus inter parens („primul între egali”) în rândul prelaților ortodocși. Este reprezentantul Bisericilor Ortodoxe și liderul spiritual al creștinilor ortodocși. Importanța sa nu vine din considerente ecleziastice, ci datorită faptului că sediul se află într-o locație istorică, adică în capitala fostului Imperiu Roman de Răsărit (Bizantin). De aceea, PEC îi revine rolul simbolic de biserică-mamă a Bisericilor Ortodoxe moderne.

Tehnic vorbind, PEC este una dintre celelalte Biserici autocefale care compun Biserica Ortodoxă Răsăriteană. Din punct de vedere canonic, Patriarhul Ecumenic își atribuie dreptul absolut de a proclama autocefalie, funcționând ca biserică-mamă pentru noua Biserică, ce s-a desprins de alta fără acordul Sinodului. Acest prerogativ este contestat de Biserica Ortodoxă Rusă (Patriarhia Moscovei), care susține că o jurisdicție autocefală recunoscută are dreptul de a acorda independență uneia dintre componentele sale. În Europa de Est, Rusia și Balcani, Bisericile autocefale sunt biserici naționale, legate de identitatea națională, ale căror limite, structuri administrative și identități oglindesc îndeaproape pe cele ale statului. Autocefalia este strâns legată de problema autodeterminării și independenței politice a unei națiuni sau regiuni. De aceea auto-proclamarea autocefaliei a fost urmată în mod normal de o lungă perioadă de nerecunoaștere și schismă cu biserica-mamă, de la care s-a desprins fără voie.

Printr-un tomos, o biserică autocefală poate oferi la rândul ei autonomie sau autocefalie unei structuri ecleziastice din cadrul său, care devine o Biserică independentă. Ea poate avea rangul de patriarhie, mitropolie sau arhiepiscopie autocefală. Totuși, pentru a funcționa, trebuie să fie recunoscută de celelalte Biserici Ortodoxe. Recunoașterea este, fără dubii, un act politic. În acest sens, PEC are o influență majoră pe care o poate exercita prin canale politice. Patriarhul de Constantinopol are rolul de a media conflicte în lumea ortodoxă și de a asigura unitatea lumii ortodoxe. Pe plan extern, militează, în limitele impuse de legislația canonică, la refacerea unității universale a Bisericilor creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic.

Acordarea autocefaliei de către o Biserică autocefală a devenit un instrument politic. În 1970, Patriarhia Moscovei a acordat autocefalie Bisericii Ortodoxe din America, dar acest nou statut nu a fost recunoscut de majoritatea patriarhiilor, inclusiv de cea ecumenică. De asemenea, Biserica Ortodoxă din Japonia, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, dar cu statut autonom din 1970, nu este recunoscută de PEC. Nici Biserica Ortodoxă Chineză, căreia Patriarhia Moscovei i-a oferit autonomie încă din 1957, nu este recunoscută de PEC.

De cealaltă parte, PEC a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, care este recunoscută de câteva Biserici autocefale (Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, Patriarhia Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Ciprului și Biserica Ortodoxă a Greciei). În plus, PEC nu recunoaște Biserica Ortodoxă Ucraineană, care de jure se află sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, lucru recunoscut de majoritatea Bisericilor Ortodoxe, inclusiv Biserica Ortodoxă Română. Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, biserică autonomă aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, nu este recunoscută de Patriarhia Română. În același timp, Mitropolia Basarabiei, o Biserică autonomă, de stil vechi, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, nu este recunoscută de Patriarhia Moscovei.

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Patriarhia Sârbă a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe din Macedonia de Nord

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”