Pentagonul grăbește revizuirea prezenței militare americane în Europa. Ce așteaptă SUA de la aliații europeni

Analiza începută de Pentagon privind prezența militară în Europa va oferi secretarului apărării Hegseth cel puțin patru opțiuni privind efectivele până pe 6 noiembrie. Aliații vor fi evaluați în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli, capacitatea de a acoperi lacunele din modelul de forțe NATO și drepturile de acces oferite forțelor SUA, arată un document văzut de Reuters.

O revizuire a prezenței militare americane în Europa efectuată de Pentagon va genera cel puțin patru seturi de opțiuni pentru secretarul apărării Pete Hegseth până pe 6 noiembrie, cu mult înainte de termenul limită din decembrie pentru finalizarea acestei analize, arată un document consultat de Reuters.

Aliații din NATO se tem că această analiză, anunțată în iunie, va duce la reduceri masive ale efectivelor de aproximativ 80.000 de soldați americani din întreaga Europă și va sancționa astfel țările care, potrivit lui Donald Trump, nu au susținut războiul împotriva Iranului.

„Termenii de referință” ai Pentagonului pentru această analiză, care nu au fost detaliați anterior, explică etapele pe care le va parcurge revizuirea internă și unele dintre criteriile care vor fi utilizate pentru a evalua deciziile SUA privind bazele militare din întreaga Europă.

O dezvăluire importantă din document este un plan conform căruia cel mai înalt general american din Europa va participa, până pe 18 septembrie, la o ședință de informare privind deciziile, alături de șeful departamentului de politici al Pentagonului, Elbridge Colby, potrivit documentului.

Această ședință va fi esențială, potrivit documentului, pentru a discuta opțiunile care urmează să fie elaborate pentru Hegseth.

Ce vor americanii de la aliații lor europeni

Anunțând revizuirea prezenței militare americane în luna iunie, Hegseth a criticat unii aliați NATO care practică „parazitismul” și a afirmat că revizuirea va asigura „delimitarea clară a accesului, a bazelor și a drepturilor de survol” ale armatei SUA.

Termenii de referință ai analizei merg mai departe de aceste declarații și explică ce vor americanii de la aliații lor europeni.

Pe lângă solicitarea unor drepturi clare de acces, staționare și survol ale SUA (ABO) în țările aliate din NATO, aceștia examinează „arhitecturile și infrastructura spațială, cibernetică și de informații care permit proiecția puterii globale a SUA”, se menționează în document.

Pentagonul a extins definiția ABO pentru a se asigura că SUA iau în considerare toate tipurile de sprijin oferite de aliații NATO, a declarat un înalt oficial citat de Reuters.

Termenii de referință abordează, de asemenea, alte modalități de evaluare a aliaților și par să fie în concordanță cu declarațiile anterioare ale unor înalți oficiali americani.

Documentul precizează că Pentagonul va încerca să determine dacă aliații dispun de o strategie credibilă pentru a-și îndeplini angajamentele de cheltuieli asumate în cadrul NATO și pentru a acoperi lacunele din forțele de criză ale NATO după ce, la începutul acestui an, au fost anunțate reducerile din partea SUA.

Reuters a relatat de asemenea despre un chestionar american trimis aliaților pentru a contribui la această evaluare. Acesta acoperă aspecte care variază de la cheltuielile de apărare la strategie, achiziții și sprijin pentru prioritățile politicii externe a SUA.

„Ce restricții, dacă există, a impus țara respectivă asupra accesului, staționării și survolului (ABO) al SUA? Dacă da, de ce? Sunt dispuși să reducă sau să elimine astfel de restricții?”, a întrebat SUA în chestionarul său.

„S-a opus țara în mod public unor reglementări sau altor măsuri menite să împiedice sau să reducă cooperarea industrială transatlantică în domeniul apărării? Dacă da, în ce mod? Dacă nu, ar fi dispusă să facă acest lucru?”, se mai arată într-o altă întrebare.

Nemulțumirea SUA, scepticismul aliaților europeni

Elbridge Colby urmează să discute joi cu ambasadorii NATO despre această revizuire la sediul alianței din Bruxelles.

Mai mulți oficiali europeni au afirmat însă în privat că sunt îngrijorați de faptul că decizia Washingtonului este practic deja luată.

Administrația Trump a semnalat de mult timp că intenționează să reducă resursele militare pe care le alocă Europei, în speranța că aliații NATO vor suporta o parte mai mare din povară decât au făcut-o în trecut.

Trump s-a arătat, de asemenea, furios că aliații europeni din NATO s-au bazat de mult timp pe garanțiile de securitate ale SUA, oferind în schimb un sprijin inadecvat în războiul cu Iranul.

Washingtonul a fost nemulțumit spre exemplu că unii aliați nu au acordat acces la baze și drept de survol avioanelor de luptă americane sau au făcut-o prea lent.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat o oarecare înțelegere față de dezamăgirea lui Trump, dar a afirmat că marea majoritate a europenilor au fost de ajutor.

Un oficial al Pentagonului a declarat pentru Reuters că administrația Trump a precizat clar că „trecem la furnizarea unui sprijin esențial, dar mai limitat, cu aliații în rol principal”.

„Președintele Trump a fost, de asemenea, pe bună dreptate și în mod evident nemulțumit de comportamentul anumitor aliați în ultimele luni. Așadar, există în mod clar cel puțin un semnal de cerere pentru opțiuni care ne-ar arăta (reducerea) nivelului forțelor noastre din Europa”, a spus oficialul, sub condiția anonimatului, pentru a discuta această chestiune.

Cu toate acestea, oficialul a precizat că revizuirea urmărește să „oferă o gamă de opțiuni, pornind de la situația actuală până oriunde” ar conduce această revizuire.

Consilierul prezidenţial Marius Lazurca s-a întâlnit cu ambasadorul SUA la NATO

Miercuri, Marius Lazurca, consilierul preşedintelui Nicuşor Dan pentru securitate naţională şi politică externă, s-a întâlnit la Bruxelles cu ambasadorul SUA la NATO Matthew Whitaker, cu care a avut o discuţie despre securitatea Mării Negre şi revizuirea posturii Statelor Unite.

„Preşedintele Donald Trump are dreptate: fiecare ţară membră a NATO trebuie să-şi asume partea care îi revine din această sarcină”, a scris Lazurca ulterior pe X.

„Sub conducerea preşedintelui Dan, România face exact acest lucru: se oferă să facă mai mult şi mai repede, alături de Statele Unite şi de aliaţii noştri, pentru a proteja poporul român, a împiedica extinderea războiului şi a contribui la încheierea acestuia”, a mai spus consilierul prezidențial după întâlnirea de la Bruxelles.

„România îşi îndeplineşte angajamentele faţă de NATO şi susţine un parteneriat transatlantic puternic, în cadrul căruia Europa îşi asumă o responsabilitate mai mare pentru propria sa securitate”, a spus și ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, într-o postare pe X.

Neculăescu l-a însoţit pe Marius Lazurca la întâlnirile de la Bruxelles.