„Pentru unii, lucrurile pot deveni neplăcute”. Cum se vede de la Chișinău arestarea lui Plahotniuc, cu două luni înaintea alegerilor din Moldova

„Mulți în Republica Moldova sunt scoși acum din zona de confort. Pentru unii, lucrurile pot deveni neplăcute”, comentează analistul de la Chișinău, Ion Tăbârță, impactul pe care reținerea oligarhului Plahotniuc, fugit din țară în 2019, l-ar putea avea asupra vieții politice din această țară. Într-o discuție cu HotNews, expertul politic își exprimă totuși îndoiala că partidul de guvernământ, PAS, va putea profita electoral la alegerile din 28 septembrie. 

Două evenimente importante pentru viața politică din Republica Moldova au avut loc pe 22 iulie: reținerea în Grecia a lui Vladimir Plahotniuc, oligarhul care în perioada 2016 – 2019 a deținut controlul total al puterii în această țară, și constituirea unui bloc electoral format din patru partide considerate pro-ruse, împotriva partidului de guvernământ PAS.

Aparent, nu există nicio legătură între cele două întâmplări, deși foarte multă lume a început să speculeze. Mulți spun că reținerea lui Plahotniuc în preajma alegerilor din 28 septembrie este un lucru foarte convenabil partidului fondat de Maia Sandu. Aceasta a comentat, de altfel, că acum așteaptă să „se facă dreptate”. 

„Instituțiile responsabile de extrădare vor munci și se vor asigura că toate procedurile sunt respectate, dar ca să ne bucurăm, trebuie să vedem ca dreptatea să se facă până la capăt”, a declarat Maia Sandu. 

Plahotniuc este cercetat în mai multe dosare penale, acuzat de escrocherie şi spălare de bani, de crearea şi conducerea unei organizaţii criminale, îmbogăţire ilicită, exces de putere, corupere activă şi fals în acte publice. Una dintre cele mai răsunătoare cauze este participarea la scoaterea din băncile moldovenești a unui miliard de dolari în 2014. De asemenea, este acuzat și de o mită dată fostului președinte moldovean Igor Dodon. 

Scenarii despre aducerea lui Plahotniuc în țară

Directorul Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a scris că „se vorbește că dacă el (Vladimir Plahotniuc – n.r.) este adus în câteva săptămâni la Chișinău, ar putea candida pe listele vreun partid și atunci autoritățile ar trebui să-l elibereze din arest. Sau un alt scenariu ar fi că în Moldova oricum ar putea scăpa de arest în scurt timp, că mulți din fosta sa rețea încă sunt în funcții destul de bune. Să vedem ce se va întâmpla… Devine interesant”. 

„Procedura de extrădare este foarte îndepărtată”

Analistul politic de la Chișinău Ion Tăbârță, explică totuși că Plahotniuc nu are cum să fie adus atât de repede din Grecia, astfel încât partidul de guvernământ să profite la capitolul imagine. 

„Există o anumită procedură de extrădare care este foarte îndelungată. Să ne uităm la cazul Platon (Veaceslav Platon, om de afaceri arestat în Marea Britanie – n.r.). A fost reținut în Marea Britanie undeva prin martie. Acum deja e mijlocul verii și nici vorbă să fie extrădat”, spune Tăbârță.

Analistul nu exclude, totuși, faptul ca arestarea oligarhului să facă parte dintr-un plan mai elaborat. „Este, într-adevăr, o anumită mișcare, dar care pare să creeze confuzie și derută în procesul electoral. Urmează să vedem în ce constă această mișcare”, a explicat Ion Tăbârță, care nu crede că Plahotniuc va fi adus până la alegeri. 

Politologul a mai explicat cum vede impactul reținerii lui Plahotniuc asupra alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc pe 28 septembrie.

„Cu siguranță, PAS va încerca să obțină un anumit câștig de imagine, dar rămâne de văzut. Este complicat să vorbim acum despre un impact concret asupra ratingului și, de multe ori, deciziile de acest gen pot avea și efectul invers. Cu siguranță, mulți în Republica Moldova – mai ales dintre cei care au fost conectați la el în trecut – sunt scoși din zona de confort. Pentru unii, lucrurile pot deveni neplăcute, deși ei nu se așteptau”, spune analistul.

„Problema competenței este una dintre cele mai mari ale PAS”

„Se poate discuta mult despre lista PAS – cât de inspirată a fost, având în vedere că în primele poziții au fost introduse persoane care nu au nimic de-a face cu procesul politic. Nu știm câtă competență pot aduce aceștia. Tind să cred că problema competenței este, probabil, una dintre cele mai mari probleme ale PAS în actul de guvernare. 

Faptul că pui un politician cu un rating de 2-3% în fruntea listei – care este și liderul acestei formațiuni (n.r.- președintele PAS este Igor Grosu) – cred că după alegeri PAS va trebui neapărat să discute serios despre leadership. Au nevoie de o schimbare reală”, a mai punctat Ion Tăbârță.

„O mișcare venită de la Moscova”

Analistul a explicat și cum vede anunțul de luni a liderilor a patru partide din Republica Moldova privind crearea unui bloc electoral în vederea alegerilor parlamentare. Este vorba despre Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, „Inima Moldovei”, formațiunea fostei bașcane a Găgăuziei Irina Vlah și „Viitorul Moldovei”, condus de fostul prim-ministru comunist Vasile Tarlev.

„Fotografia de la așa-numitul Forum Economic de la Sankt Petersburg, unde reprezentanți ai celor patru partide apar împreună, sugerează clar că în spatele acestui bloc se află Moscova. A fost o mișcare pregătită din timp. 

Alianța este formată dintre comuniști și socialiști, doar că au fost adăugate alte două formațiuni din aceeași zonă, care erau afiliate sau apropiate de Ilan Șor. 

Nu putem spune că erau niște formațiuni independente. Vorbim, de exemplu, despre Blocul „Pobeda” (Victoria), asociat direct cu Șor. Atât Irina Vlah, cât și Vasile Tarlev au fost susținuți sau conectați anterior, în alegeri, la rețeaua lui Șor. 

Acum, Moscova a încercat să consolideze acest electorat de centru și centru-stânga. Avem aici o formațiune care cu siguranță va intra în Parlament – este vorba de socialiști. Dacă ne uităm în sondaje, socialiștii sunt pe locul doi, după PAS. Totodată, mai sunt vreo trei formațiuni cu scoruri modeste – de 1-2-3 procente – cum ar fi comuniștii, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei”, a explicat Tăbârță.

Expertul a mai explicat și care este miza unui alt bloc, Alternativa, format de primarul Capitalei Ion Ceban și doi alți politicieni, care în cariera sa politică au avut o cooperare directă cu socialiștii. Este vorba despre Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de PSRM la alegerile prezidențiale din 2024, și Ion Chicu, fostul premier din perioada președinției lui Igor Dodon. 

„Electoratul din Republica Moldova nu este deloc omogen. Dacă ne uităm și pe segmentul de centru, centru-stânga și chiar stânga, el este destul de dispersat. Trebuie să ținem cont de o diferență principală între aceste două blocuri: partidele din blocul format recent se declară „suveraniști” și adepți ai echilibrului geopolitic – adică relații bune atât cu Estul, cât și cu Vestul. 

Dacă ne uităm la cei din Blocul Alternativa, și ei promovează neutralitate, suveranitate și relații bune cu Rusia, dar se declară și pro-europeni. În strategiile geopolitice ale Kremlinului și ale ideologilor politici ruși, Blocul Alternativa încearcă să se adreseze unui electorat strict de centru, poate chiar centru-dreapta sau centru-stânga, în ideea că o parte dintre alegători nu se vor regăsi în celălalt bloc. 

Celălalt bloc, adică cel format din PSRM (n.r.- partidul socialist) și ceilalți, este poziționat mai clar spre stânga, cu o tendință de a atrage și voturi din alte zone, pentru a acoperi o rază electorală cât mai largă. Asta este miza principală”, a declarat Tăbârță.