Peste 40 de europarlamentari acuză: „Gazprom șantajează Europa, nu crește rezervele de gaze”
„Ne confruntăm cu un șantaj real”, spune Anna Fotyga, fost ministru polonez de Externe și veteran al Parlamentului European (unde stă printre băncile Conservatorilor și Reformiștilor), unul dintre cei peste 40 de semnatari ai documentului de denunț trimis către Comisia Europeană.
Potrivit deputaților europeni, Gazprom duce mai departe în mod deliberat o strategie de a nu crește aprovizionarea cu gaze și, astfel, de a crește prețurile energiei, punând Europa cu spatele la zid și fără alte alternative, cu excepția deblocării procesului birocratic necesar activării din octombrie a gazoductului Nord Stream 2, conducta de gaze tocmai finalizată, amplasată sub Marea Baltică și care trece prin Ucraina și Polonia – relatează marți ziarul italian Il Messaggero, citat de Rador.
În documentul trimis Comisiei UE se vorbește clar despre „distorsionare gravă a pieței” pusă în aplicare de monopolul de stat rus, în timp ce se solicită adoptarea în timp util a unor măsuri temporare pentru a stopa creșterea prețului gazului. Implementarea este bipartidă și este, de asemenea, mai compactă ca oricând în cererea nu numai de a opri speculațiile rusești, ci și de a opri implementarea gazoductului.
Niciun italian nu apare printre semnatari, dar sunt mulți polonezi, baltici, români, bulgari, precum și francezi, greci și câțiva germani din diferite partide politice: fapt care ne face să reflectăm, de asemenea, având în vedere alegerile federale de duminică, dat fiind faptul că finalizarea Nord Stream 2 și dublarea aprovizionării directe către Germania au fost puternic dorite de guvernul condus de Angela Merkel, chiar cu prețul unei neînțelegeri cu partenerii europeni și americani.
Comisia Europeană a primit scrisoarea și va răspunde în timp util, precizează Executivul UE, fără a dezvălui informații suplimentare cu privire la activitatea de la Bruxelles. Însă deputații europeni nu renunță, uniți de convingerea că Gazprom a refuzat în mod deliberat cererea făcută în vară „de a crește volumul de gaze pentru aprovizionarea rezervelor europene în vederea iernii” (rezervele sunt acum la 75% din capacitatea lor, cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani); și, acest lucru, „în ciuda informațiilor disponibile conform cărora gigantul rus ar avea suficientă capacitate de producție” pentru a satisface cererea. Mai mult, „acum Gazprom nu ar exploata capacitatea gazoductului actual și deja existentul gazoduct Nord Stream”, care ar permite o creștere a aprovizionărilor fără a aștepta deschiderea dublării, creând efectiv probleme repornirii economiilor UE.
Chiar luni, reprezentanții gigantului rus și-au făcut cunoscută poziția: „Furnizăm gaze la cererea clienților noștri și în deplină conformitate cu obligațiile contractuale, depunând eforturi pentru a satisface cererile suplimentare, dacă este posibil. Continuăm să furnizăm gaz la un nivel apropiat de recordul istoric, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2020”, a declarat un purtător de cuvânt. Potrivit analiștilor, prin limitarea fluxurilor, Rusia încearcă să convingă Europa de centralitatea Nord Stream 2 pentru securitatea energetică a continentului, mai ales acum că sezonul rece și creșterea consumului casnic bat la ușă.
Pe scurt, șantajul a fost de folos, și pentru că, explică europarlamentarul Fotyga, faptele sunt clare și sunt susținute și de o dispoziție a justiției civile germane. „Nord Stream nu respectă normele UE privind energia, astfel încât procedura de certificare nu poate fi finalizată și nici conducta nu poate fi autorizată să introducă nici măcar un metru cub de gaz pe piața europeană”, a declarat Fotyga.
Problema este cu siguranță legală, dar este mai presus de toate politică și privește mai mult ca oricând viitorul relațiilor deja complicate cu Moscova. Cu doar câteva zile în urmă, în timp ce creștea polemica cu Gazprom, își amintește Fotyga, Parlamentul a aprobat o rezoluție privind relațiile cu Rusia: „UE trebuie să elaboreze și să pună în aplicare o strategie clară privind modalitățile de a pune capăt dependenței de gazul și de petrolul rușilor, precum și de alte materii prime, și să își consolideze propria autonomie energetică”.
INTERVIURILE HotNews.ro