Peste 40 de parlamentari vor abrogarea legilor care interzic propaganda legionară și antisemitismul în România / Inițiatorii sunt de la AUR, SOS și POT 

42 de parlamentari au depus la finalul acestei luni, la Senat, o propunere de lege prin care vor să abroge legile din România care pedepsesc propaganda legionară și interzic antisemitismul. Proiectul de lege, semnat de parlamentari ai AUR, SOS și POT, vine în contextul în care fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu este cercetat pentru propagandă legionară. 

Proiectul de lege depus de parlamentarii opoziției își propune abrogarea a cinci legi sau ordonanțe de urgență (enumerate mai jos în articol) care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii și care prevăd măsuri privind prevenirea și combaterea antisemitismului. 

Una dintre legile a căror abrogare este cerută este cea cunoscută în spațiul public drept „Legea Vexler”, care a fost promulgată de președintele Nicușor Dan după ce acesta a contestat-o inițial la Curtea Constituțională a României (CCR) și mai apoi a retrimis-o în Parlament pentru reexaminare. 

Inițiatorii invocă „valorile și interesele naționale”

Cei 42 de inițiatori ai legii spun că „în ultimele decenii” în România din cauza unor „curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”. 

„Într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”, susțin inițiatorii. 

Parlamentarii care susțin proiectul spun că în contextul actual, care este marcat de transformări geopolitice, „statele europene își reafirmă tot mai ferm dreptul legitim de a-și proteja identitatea, valorile și interesele naționale”. 

„În acest context, este esențial ca statul român să ofere cetățenilor săi garanții juridice clare că exercitarea drepturilor fundamentale — libertatea de conștiință, libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea de informare — poate fi realizată fără teamă de interpretări arbitrare, atunci când aceste drepturi sunt exercitate în scopul promovării intereselor legitime ale României”. 

Partidele de dreapta radicală vorbesc despre „combaterea extremismului”

Parlamentarii de la AUR, SOS și POT, care sunt partide de dreapta radicală, spun că este nevoie de asigurarea unui „echilibru” între: „combaterea extremismului și a discursului de ură, protecția demnității umane și a demnității identitare, garantarea libertăților fundamentale și protejarea intereselor naționale legitime ale statului român și ale cetățeanului român”. 

Proiectul de lege are cinci obiective, conform inițiatorilor:  

1. „interesul vital al naționalismului românesc, în sensul constituțional, prevăzut de art. 1 din Constituție, de a îndepărta obstacolele din calea apărării identității naționale;
2. afirmarea caracterului legitim al exprimării opiniilor privind interesul național, în limitele Constituției;
3. prevenirea interpretărilor excesiv restrictive ale libertăților fundamentale.
4. creșterea previzibilității normelor juridice aplicabile domeniului libertății de exprimare și asociere;
5. instituirea unor mecanisme de control constituțional și parlamentar asupra legislației care afectează aceste libertăți”. 

„Prezenta inițiativă legislativă nu urmărește slăbirea mecanismelor de combatere a extremismului, a rasismului sau a discursului de ură. Acestea rămân obiective esențiale ale statului român. Însă combaterea extremismului nu trebuie confundată cu limitarea exprimării legitime a opiniilor privind interesul național, istoria națională, identitatea culturală sau opțiunile politice suveraniste în sens democratic”, conform inițiatorilor. 

Proiectul de lege și expunerea de motive pot fi citite mai jos: 

Cele cinci legi a căror abrogare este cerută sunt: 

1. LEGE nr.107 din 27 aprilie 2006 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii;
2. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.31 din 13 martie 2002 – privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii;
3. LEGE nr. 217 din 23 iulie 2015 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii;
4. LEGE nr. 157 din 2 iulie 2018 – privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;
5. LEGE nr.241 din 23 decembrie 2025 – pentru modificarea și completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului