Un nou scandal în Parlament la adoptarea legii privind combaterea extremismului / Legea fusese contestată de președintele Nicușor Dan și de opoziție 

Legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie a trecut miercuri de Camera Deputaților, for decizional cu  173 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” şi 6 abţineri. Legea merge acum la președinte, care a contestat-o, pentru a fi promulgată. 

Legea a fost votată din nou de Camera Deputaților după ce, pe 4 decembrie, președintele Nicușor Dan a retrimis-o în Parlament. Senatul, prima cameră sesizată a respins observațiile șefului statului. 

Președintele spunea că legea este insuficient de clară în definirea unor infracţiuni și „amplificarea tensiunilor” din societate. Prin votul de astăzi, Senatul a respins solicitarea președintelui.

„Una este să fii de acord și să îți placă o poezie, o proză scrisă de un mare român, de un mare patriot. Și e cu totul altceva să fii de acord cu faptul că acel român, acel poet, acel om de cultură mare, a făcut greșeli și a spus prostii. Într-o epocă anti-semită am avut o grămadă de personalități care au avut acțiuni anti-semite care au creat terenul propice ca Antonescu și alți criminali să omoare oameni nevinovați”, a spus deputatul USR Emanuel Ungureanu după votul din plen. 

„Recunoaștem opera extraordinară a unor oameni de cultură fantastici, dar care într-un mediu toxic au făcut greșeli. Un popor puternic își respectă istoria cu bune și cu rele, le recunoaște, își cere iertare”, a adăugat deputatul. 

Scandal cu pozele unor personalități românești

Dezbaterea pe marginea proiectului a fost marcată de scandalul produs în jurul deputatului Silviu Vexler.

În urma votului, de la tribună, George Simion a spus că în sala de plen a avut loc un derapaj grav la adresa României: 

„Partidul AUR a implementat cu strictețe politica președintelui Donald Trump în ceea ce privește combaterea antisemitismului. Însă trebuie să ținem cont că orice cetățean, indiferent de religia lui trebuie să se simtă protejat și respectat de statul român. Ruperea unor fotografii cu Iorga și cu Eminescu de către deputatul Vexler în Parlamentul României este o jignire care nu poate fi tolerată”. 

Simion face referire la faptul că, în timpul dezbaterilor pe proiectul de lege pe tribuna de la care vorbesc deputații, Alecu Robert, ales pe listele AUR, în prezent neafiliat, a lipit o fotografie cu portretele lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Mircea Eliade, Octavian Goga, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Paulescu, Ioan Slavici și A.D. Xenopol. 

Când i-a venit rândul la pupitru, Silviu Vexler a rupt fotografia, gest care i-a făcut pe câțiva parlamentari ai opoziției să îl înconjoare și să scandeze „Libertate! Libertate! Libertate!”. A fost lipită apoi o nouă fotografie pe tribună pe care a dezlipit-o deputatul USR George Gima. 

Momentul poate fi urmărit în videoclipul de mai jos de la 1:36:06.

7 luni pe traseul legislativ 

Proiectul, iniţiat de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, a fost adoptat de Parlament în iunie. Actul normativ a fost contestat, în 20 iunie, la CCR de parlamentari ai AUR, S.O.S. România şi POT, Curtea respingând sesizarea.

Ulterior, ajunsă pe masa președintelui, legea a fost trimisă din nou la CCR de către Nicușor Dan pentru lipsa de claritate a termenilor de „legionar” și „fascist” și a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” din conținutul legii. Curtea i-a respins obiecțiile, motiv pentru care președintele a retrimis-o în Parlament.

„Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conţine idei xenofobe, fără a face diferenţa între materiale de propagandă extremistă şi opere literare sau texte istorice. România are nevoie atât de fermitate, cât şi de echilibru. Ambele sunt esenţiale pentru apărarea democraţiei”, a apreciat preşedintele.

Acum, Nicușor Dan nu mai are nicio cale de atac și va trebui să promulge legea.

Ce prevede legea  împotriva extremismului

În legea adoptată de Parlament se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”. 

Anterior, legea nu prevedea și materialele legionare, fiind precizat doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”. 

În lege se introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”. 

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate. 

Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. 

O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.