Peste 400.000 de nume ale posibililor colaboratori ai naziștilor din Olanda au fost făcute publice

Numele a aproximativ 425.000 de persoane suspectate de colaborare cu naziștii în timpul ocupației germane a Olandei au fost publicate online pentru prima dată, scrie BBC.

Aceste nume reprezintă persoane care au fost investigate printr-un sistem juridic special de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Până acum, accesul complet la înregistrările acestor investigații era posibil doar prin vizitarea Arhivelor Naționale din Haga, care se putea face, doar cu un „interes legitim”.

Institutul Huygens, care a contribuit la digitizarea arhivei, a declarat că această limitare reprezenta un „obstacol major” pentru cei care doreau să cerceteze ocupația Olandei, care a durat din 1940 până în 1945.

„Această arhivă conține povești importante pentru generațiile prezente și viitoare. De la copii care vor să știe ce a făcut tatăl lor în război, la istorici care cercetează zonele gri ale colaborării”, conform Institutului.

„Mi-e teamă că vor exista reacții foarte urâte”

Arhiva conține dosare despre criminali de război, cei aproximativ 20.000 de olandezi care s-au înrolat în forțele armate germane și presupuși membri ai Mișcării Național-Socialiste (NSB), adică partidul nazist olandez. Ea include și numele persoanelor care au fost găsite nevinovate de colaborarea cu naziștii.

Baza de date online conține numele suspecților, împreună cu data și locul nașterii acestora. Nu se specifică dacă o persoană a fost găsită vinovată sau ce formă de colaborare a avut. Site-ul precizează că persoanele care ar putea fi încă în viață nu sunt incluse pe listă.

„Mi-e teamă că vor exista reacții foarte urâte”, a declarat fiul unui membru al NSB, Rinke Smedinga. Tatăl său a lucrat la lagărul Westerbork, de unde oamenii erau deportați în lagărele de concentrare.

Directorul Arhivelor Naționale, Tom De Smet, a susținut că deși trebuie să fie luate în considerare numele posibililor colaboratori ai naziștilor, „colaborarea (cu naziștii) este încă un mare traumatism. Nu se vorbește despre asta. Sperăm ca odată cu deschiderea arhivelor, nu va mai fi un subiect tabu”.