Peste o jumătate de milion de europeni vor fi diagnosticați cu cancer pulmonar în 2022. Unul din 5 decese oncologice este cauzat de cancerul pulmonar

​Peste o jumătate de milion de europeni vor fi diagnosticați cu cancer pulmonar în anul 2022, arată estimările specialiștilor. Acest tip de cancer continuă să provoace 1 din 5 decese cauzate de cancer în Europa (20% din toate decesele cauzate de cancer). În plus, aproape 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în Uniunea Europeană sunt cazuri de cancer bronhopulmonar.

• Mortalitatea în cancerul pulmonar reprezintă 20% din toate decesele de cauză oncologică. Peste 75% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV).

• Potrivit reprezentanților Comisiei Europene, programele naționale de screening trebuie extinse și la cancerul pulmonar – recomandarea Consiliului privind screeningul pentru cancer va fi publicată în a doua jumătate a anului 2022.

• Specialiștii români au discutat, în cadrul unei mese rotunde organizate în preambulul Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului pulmonar (1 august), despre posibilitatea de a realiza un program de screening pentru acest tip de cancer și nevoile pacienților și ale cadrelor medicale.

Peste 12.000 de decese ar fi prevenite printr-un program de screening pentru cancerul pulmonar

Peste 12.000 de decese ar fi prevenite în țara noastră în primii 10 ani ai unui program de screening pentru cancerul pulmonar, a declarat prof. dr. Patriciu Achimaș- Cadariu, coordonatorul științific al Planului Național de Combatere a Cancerului, în cadrul unei mese rotunde privind cancerul bronhopulmonar, organizată de revista Politici de Sănătate împreună cu Rețeaua Europeană.

Peste 70% dintre toate cancerele pulmonare depistate prin screening ar fi diagnosticate în stadiu incipient, iar în acest fel ar fi prevenite peste 12.000 de decese.

Practic, mortalitatea prin cancer pulmonar ar fi redusă cu 20% în rândul populației depistate.

Populația țintă pentru un program de screening ar fi persoanele cu vârsta între 50 și 70 de ani, fumătorii activi de 20 de pachete de țigări / an și foștii fumători care au renunțat la fumat, potrivit coordonatorului științific al Planului Național de Combatere a Cancerului.

„Cheia pentru îmbunătățirea supraviețuirii și a calității vieții românilor afectați de cancer pulmonar este diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar”, arată Patriciu Achimaș Cadariu.

”Primul pas pentru a combate eficient cancerul bronhopulmonar este să îl recunoaștem ca prioritate. Să dezvoltăm apoi planurile de control specifice cancerului pulmonar și să îmbunătățim planificarea strategică cu Planuri naționale de control. Iar următorul pas este să alocăm resurse în acord cu ținta pe care vrem să o atingem. Trebuie să promovăm o mai bună colaborare și parteneriate cu organizațiile de pacienți pentru a ne asigura că vocea pacientului este integrată în toate politicile și propunerile în domeniul cancerului bronhopulmonar. Să luăm exemplul Germaniei, Olandei sau Spaniei, care au reușit să introducă molecule noi în tratamentul pacienților și să reducă timpul de așteptare pentru rambursare. Avem acces la fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul cancerului pulmonar prin Horizon Europe”, a atras atenția europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, energie și cercetare (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva cancerului.

Mulți pacienți mor înainte să li de pună diagnosticul

Potrivit asociațiilor de pacienți, 83% dintre persoanele diagnosticate în fiecare an decedează. ”Cancerul bronhopulmonar face victime majore în România, pentru că încă ne confruntăm cu multe probleme: diagnosticul durează 4-6 luni, mulți pacienți nici nu mai apucă să își afle boala. Iar cei diagnosticați care au nevoie de chirugie modernă pot obține acest lucru doar în privat, unde procedurile nu sunt decontate. Sper să se implementeze un astfel de program de depistare precoce a bolii, dar și de tratament eficient, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu acest procent foarte mare de mortalitate”, a afirmat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Pe baza experienței altor țări, mortalitatea în cancerul bronhopulmonar ar putea fi redusă cu 20% în rândul populației depistate. ”În primii 10 ani de program de screening pentru cancer bronhopulmonar, peste 70% din toate cazurile ar fi diagnosticate. Dacă toate cancerele bronhopulmonare ar fi diagnosticate în stadiu incipient, am preveni peste 12.000 de decese. Un program de screening ar trebui să pună accent pe județele unde avem incidențe foarte mari- Iași, Neamț, Alba, Hunedoara, Timiș, Constanța, Călărași, Giurgiu, Dâmbovița- cu unități mobile bine dotate care să asigure acces echitabil la analize. Consider că Institutul Național de Sănătate Publică, alături de Ministerul Sănătății, joacă un rol extrem de important în implementarea unui program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar prin tomografie computerizată cu doze reduse. În prezent, aproximativ 75% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV)”, a explicat prof. dr. Patriciu Achimaș- Cadariu, coordonator științific al Planului național de combatere a cancerului.

Cum îmbunătățim diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea în cancerul bronhopulmonar?

Depistarea precoce face diferența dintre o supraviețuire de peste 90% în stadiul 1A de boală și o supraviețuire de sub 3% în stadiul 4 de boală, stadiu în care se prezintă, din păcate, majoritatea pacienților români la diagnostic. Participanții la masa rotundă au atras atenția că un aspect foarte important în managementul cancerului bronhopulmonar este reprezentat de îmbunătățirea serviciilor de diagnostic imagistic.

”Este necesar să creștem numărul de echipamente CT low energy și PET-CT, dacă vrem să implementăm un program de screening. Sunt foarte puține echipamente de acest tip și este neapărat necesar ca posibilitatea de a face investigații PET-CT să fie îmbunătățită. Sunt nenumărate cazuri care nu beneficiază de această investigație pentru că, pe de o parte, există o întârziere până la aprobarea decontării, iar pe de altă parte, pacienții se află la distanțe mari de centrele unde se poate efectua o astfel de investigație. Cred că desființarea comisiei care aprobă decontarea acestor investigațiilor PET-CT din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este o necesitate. De asemenea, susțin introducerea ca proceduri/servicii decontate prin foi de spitalizare de zi (FOSZ) a ecografiei endobronșice (EBUS/EUS), a puncției biopsie percutană transtoracică (PBTT), a mediastinoscopiei și toracoscopiei. Ar fi utilă o actualizare a listei procedurilor decontate și adăugarea, alături de bronhoscopie, a acestor tehnici”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.

O altă necesitate este accesul la bronhoscopie – procedura care stabilește cu certitudine și în timp scurt diagnosticul. ”Cancerul pulmonar este în creștere la femei, copii, adolescenți și tineri adulți. Trei sferturi dintre pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate, și doar 26% dintre aceștia mai pot fi operați după bronhoscopie și CT. În prezent, în România există 800 de medici pneumologi, din care 38% au pregătirea necesară pentru realizarea bronhoscopiilor și doar 24% le pot realiza efectiv. Avem nevoie de mai mulți specialiști, mai multe laboratoare de bronhoscopie, centre moderne de învățământ cu simulatoare manechine, acces facil pentru bronhoscopii al tuturor pacienților suspecți și acces facil, inclusiv al pneumologului, la testări pentru bio-markerii predictivi. Toate acestea pot determina o scurtare a timpului necesar pentru diagnostic și accesul la tratamentul personalizat, astfel încât cancerul pulmonar să se transforme dintr-o boală incurabilă într-una cronică”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Secțiunii de cancer pulmonar din cadrul Societății Române de Pneumologie.

O parte esențială în tratamentul cancerului bronhopulmonar este chirurgia toracică, specialitate care conlucrează strâns cu oncologia, pneumologia, radiologia, radiologia intervențională, anatomia patologică în cadrul Tumor- Board (comisia multidisciplinară unde se stabilește parcursul de diagnostic și tratament al pacienților cu cancer bronhopulmonar).

”Principala preocupare a chirurgiei toracice este minim invazivitatea, aceasta însemnând adoptarea tehnicilor moderne, video-asistate. În prezent, există mai mult de 10 centre care oferă pacienților români chirurgie minim invazivă video-asistată și, mai nou, tehnici de chirurgie robotică. În 2019 am introdus în România, în premieră, înaintea multor țări din spațiul central și est-european, chirurgia robotică, inițial multi-port, adică prin mai mult de 5 incizii la nivelul toracelui, iar din 2021 am introdus chirurgia robotică uniportal. Suntem al doilea centru din Europa care realizează tratament chirurgical al cancerului bronhopulmonar într-o singură incizie, utilizând o platformă robot. Numărul de centre de chirurgie robotică în România s-a dezvoltat. În prezent sunt două centre, cu perspectiva apariției unui centru nou pe parcursul acestui an, ceea ce este o realizare care aliniază chirurgia toracică din România cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, a anunțat dr. Liviu Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică, președintele Comisiei Multidisciplinare de Chirurgie Oncologică din Ministerul Sănătății.

Peste 40% dintre cancere pot fi prevenite

Datele europene arată că peste 40% dintre cancere pot fi prevenite, iar medicul de familie se află pe tot traseul pacientului oncologic. ”Medicul de familie se poate implica în prevenția primară – educația privind renunțarea la fumat – pe care intenționăm s-o facem de la vârstele adolescentine. Deocamdată, această prevenție se face doar oportunist, cu ocazia întâlnirilor noastre cu pacientul, cu părinții acestuia și cu pacientul adult ulterior. Tot prevenție înseamnă și consulturile de bilanț, consulturile periodice clinice pe care le face medicul de familie sau ar trebui să le facă la un interval de un an/ maximum 2 ani la adultul tânăr, în care se pot identifica factorii de risc ai cancerului bronhopulmonar și simptomele ascunse ale bolii. Un examen clinic pulmonar ne permite să îndrumăm pacientul spre o investigație radiologică sau spre consultul la medicul specialist pneumolog”, a explicat dr. Sorina Rodica Pop, reprezentant al Grupului de Oncologie și Îngrijiri Paliative – Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), membru în Comisia de Paliație din cadrul Ministerului Sănătății.

Fumatul este unul dintre principalii factori de risc ai cancerelor, mai ales ai cancerului bronhopulmonar, și este evident că sunt necesare politici eficiente de reducere, dacă nu chiar eliminare, a consumului de tutun.

”Fumatul convențional este implicat în 90% din cancerele pulmonare la sexul masculin și în 70 – 80% din cazuri la sexul feminin. Prevenția cancerului se bazează pe limitarea debutului fumatului la populația tânără. Pentru a obține acest deziderat, sunt necesare actualizări ale legislației în domeniu și măsuri eficiente, similare cu cele din țările care au reușit să limiteze cu succes consumul de produse din tutun. De asemenea, este important ca, atunci când depistăm un cancer pulmonar, să vorbim de abstinența de fumat și de consilierea fumătorului pentru că, astfel, reducem recidiva și apariția unui alt cancer, lucru care este destul de frecvent în ultimul timp. De asemenea, potențăm terapia prin sevrajul tabagic, în special chimioterapia și radioterapia. Și poate că, nu în ultimul rând, și suferințele secundare ale pacientului sunt amortizate. Sunt o serie de obstacole, în general vizibile, atunci când vorbim de asistarea pacientului cu cancer. Este o motivație mai scăzută din partea personalului, din multiple motive, există un deficit de documentare, un deficit de educație și medicația nu este întotdeauna rambursată”, a menționat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele European Network for Smoking Prevention (ENSP), directorul Școlii de pregătire postuniversitară a Societății Române de Pneumologie.