Skip to content
Economie

Petrol: „Scutul” care a ținea sub control explozia prețurilor tocmai s-a epuizat

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Primul test major al pieței globale a petrolului a trecut fără explozia catastrofală a prețurilor de care se temeau mulți. Nu pentru că exista o ofertă amplă, ci pentru că lumea și-a „ars” majoritatea rezervelor strategice.

Însă acum, Fondul Monetar Internațional avertizează că acest scut a fost practic epuizat. Dacă criza din Strâmtoarea Ormuz se prelungește sau se agravează, piața se va trezi fără o plasă de siguranță.

Stocurile au salvat piața

Conform unei analize a Fondului Monetar Internațional (FMI), înainte de începerea războiului dintre SUA și Iran, piața globală avea un surplus de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. Această „pernă”, combinată cu alți factori, a prevenit o criză energetică mult mai mare.

FMI notează că, din martie până în mai, piața s-a confruntat cu un deficit de aproximativ 4 milioane de barili pe zi. Cea mai mare parte a acestui deficit nu a fost acoperită de producția nouă, ci de extragerea masivă de petrol din rezervele globale.

Între timp, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a realizat cea mai mare lansare coordonată de rezerve strategice din istorie, lansând pe piață aproximativ 400 de milioane de barili. În SUA, stocurile au scăzut la minimele ultimilor 40 de ani.

Cele trei motive pentru care prețurile nu au crescut vertiginos

FMI atribuie rezistența relativă a pieței trei factori cheie.

  • În primul rând, cererea a scăzut, în principal în Asia, deoarece prețurile mai mari au dus la un consum mai mic și la o utilizare mai mare a surselor alternative de energie, cum ar fi cărbunele și energiile regenerabile.
  • În al doilea rând, producția în afara Golfului Persic a crescut cu aproape 2 milioane de barili pe zi față de 2025, cu contribuții semnificative din partea Statelor Unite, Venezuelei, Guyanei și Rusiei.
  • În al treilea rând, rezervele strategice au jucat un rol decisiv, absorbind cea mai mare parte a șocului de ofertă.

„Perna de siguranță a fost acum consumată”

FMI spune că până la sfârșitul lunii mai, rezervele globale scăzuseră la aproximativ 1,2 miliarde de barili, aproape jumătate din nivelurile la care se aflau înainte de începerea conflictului.

„Această rezervă de protecție a fost epuizată”, a declarat Fondul, avertizând că, dacă perturbările continuă în ritmul actual, piața va funcționa fără o plasă de siguranță substanțială deja înainte de începutul anului 2027.

Într-un astfel de scenariu, adaugă el, prețurile petrolului ar putea crește mult mai mult.

De la 100 la 150 de dolari?

Analiștii avertizează că consecințele ofertei limitate nu s-au reflectat încă pe deplin în prețurile internaționale.

Vivek Dar de la Commonwealth Bank estimează că va dura aproximativ zece săptămâni pentru ca impactul complet al producției reduse din Golful Persic să se facă simțit.

În scenariul de bază, Brent-ul ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril în următoarele zile, cu condiția ca situația să rămână neschimbată.

Totuși, în cazul unei blocade prelungite a Strâmtorii Ormuz, el nu exclude chiar prețuri de aproximativ 150 de dolari pe baril, nivel care ar necesita o distrugere semnificativă a cererii, în principal în Asia, pentru a restabili echilibrul pieței.

Un nou val de achiziții de petrol se apropie

În același timp, conform informațiilor Reuters, guvernele din întreaga lume se pregătesc să cumpere sute de milioane de barili până în 2028 pentru a completa rezervele strategice epuizate în timpul crizei.

Firma de analiză Kpler estimează că procesul de reaprovizionare a stocurilor ar putea crea o cerere suplimentară de până la 664.000 de barili pe zi până în al treilea trimestru al anului 2027, limitând supraoferta preconizată și susținând prețurile.

În SUA, se așteaptă ca procesul să înceapă mai devreme, deoarece o parte din petrolul pus pe piață a fost furnizat prin acorduri de împrumut și este returnat treptat împreună cu cantități suplimentare. În același timp, țările asiatice, precum Japonia, Coreea de Sud și China, iau în considerare și ele consolidarea rezervelor lor din motive de securitate energetică.