Piața de energie, înghețată în lipsa deciziilor de la guvern / Care sunt efectele pentru facturile românilor

Piața de energie este aproape înghețată în așteptarea unei decizii privind prelungirea sau nu a plafonării facturilor. Tranzacțiile sunt sporadice, iar cele câteva oferte din comparatorul ANRE, valabile după 1 aprilie 2025, unele cu prețuri duble sau chiar triple față de cele actuale, nu sunt neapărat relevante, deoarece atât numărul tranzacțiilor, cât și cantitățile de energie comercializate sunt mici, reiese din precizările Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), transmise la solicitarea HotNews.ro. Astfel că, la ora actuală, nimeni nu știe cât va plăti la curent și gaze după 1 aprilie.
„Datele publice indică o lipsă de lichiditate și de încredere a actorilor din piață privind condițiile viitoare. Operatorii ezită să încheie contracte pe termen lung din cauza lipsei de claritate a reglementărilor aplicabile după 1 aprilie 2025. Acest lucru arată nevoia urgentă de politici stabile și predictibile”, se arată în răspunsul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.
Pe piața de energie electrică, datele Operatorului Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale OPCOM relevă că până acum s-a tranzacționat o treime din consumul național estimat pentru 2025, aproximativ 17 TWh din 51 TWh, la un preț mediu ponderat de circa 509 lei (102 euro)/MWh. Prețul mediu ponderat de 509 lei (102 euro)/MWh este un indicator, dar poate fluctua semnificativ, în contextul incertitudinilor economice și politice, spun companiile.
Cu alte cuvinte, furnizorii așteaptă o decizie a Guvernului pentru a-și face o strategie privind prețul la care vor cumpăra energia din piață, dar și cu privire la prețul la care o vor vinde către consumatori.
Guvernul a anunțat că vrea să prelungească plafonarea facturilor, dar până acum nu a luat o decizie concretă
De regulă, companiile încheie contracte pentru anul în curs încă din ultima parte a anului precedent.
Anul acesta este însă o excepție. Legislația privind plafonarea facturilor, care este în vigoare din 2021, va expira la 31 martie 2025, însă premierul Marcel Ciolacu a anunțat că plafonarea se va prelungi până la finalul anului.
Nu a fost luată însă o decizie finală și nu se știe ce categorii de consumatori vor primi facturi plafonate în continuare (toți sau doar cei vulnerabili) și nici sursele de proveniență a fondurilor de unde se va acoperi diferența dintre prețul pieței și cel din plafon.
Din acest motiv, nu sunt suficiente oferte de vânzare pe piața angro, iar companiile încheie puține contracte pentru a cumpăra energie și, în consecință, nu actualizează suficiente oferte pentru clienții casnici pe comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE.
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, la data de 16 ianuarie existau doar trei oferte de energie electrică în comparatorul de prețuri pentru perioada de după 1 aprilie, una cu preț dublu, alta cu preț triplu și o a treia ofertă cu un preț de 13 ori mai mare decât cel de acum.
În ceea ce privește gazele naturale, pe piețele la termen ale Bursei Române de Mărfuri nu există încă tranzacții pentru livrări ulterioare datei de 1 aprilie 2025.
„Nu există suficiente tranzacții pe piața de energie și gaze, din cauza incertitudinii”
„Datele publice indică faptul că nu există suficiente tranzacții pentru energie electrică și gaze naturale pe termen mediu-lung, iar din punctul nostru de vedere motivul principal e incertitudinea legată de cadrul de funcționare a pieței de energie, după data de 1 aprilie 2025.
Autoritățile trebuie să implementeze un cadru legislativ clar, stabil și predictibil pentru perioada post-2025. Pot fi avute în vedere măsuri care să încurajeze tranzacțiile pe termen mediu și lung, cum ar fi instrumente financiare mai flexibile, implementarea contrapărții centrale”, mai spun reprezentanții ACUE.
Aceștia precizează că, pentru a asigura un proces cât mai lin de tranziție, pentru o perioadă limitată de timp, ar fi util ca decidenții să analizeze mai serios opțiunea unei liberalizări treptate a pieței (instrumente precum Gas/Power Realease Program), care ar asigura pentru 2025-2026 oferte de vânzare, în mod transparent, public și nediscriminatoriu, pe piețele centralizate din România.
- „Colaborarea reală dintre autorități și participanții la piață este esențială pentru a ajusta politicile în funcție de evoluția pieței.
- Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să conștientizeze impactul blocajului total în procesul de decontare a subvențiilor acordate clienților pentru anul 2024, ceea ce a pus o presiune financiară suplimentară asupra furnizorilor. Dacă aceste probleme rămân nerezolvate, riscurile includ nu doar afectarea sustenabilității financiare a furnizorilor, ci și creșterea incertitudinii pe piața energetică, cu efecte negative directe asupra consumatorilor finali”, a precizat Dana Dărăban, directul executiv al ACUE.
Pentru proiectul de buget aferent anului 2025 este esențială alocarea sumelor necesare pentru decontarea reducerilor de preț acordate în anul 2024 și a celor ce urmează a fi prefinanțate de către furnizorii de energie pentru primul trimestru al anului 2025, a completat ea.
„Chiar și pe acest fond de incertitudine, furnizorii au întreprins toate acțiunile pentru a asigura cantitățile necesare de gaze naturale pentru aceasta iarnă. La începutul sezonului, România avea un nivel record al volumelor înmagazinate în depozite.
Chiar dacă am avut un consum crescut, din cauza unor temperaturi mai scăzute decât în anii precedenți, furnizorii au achiziționat cantități suplimentare, astfel încât să nu existe probleme pe perioada sezonului rece 2024-2025. Nu cred că sunt motive de îngrijorare în privința securității aprovizionării cu gaze naturale, România fiind într-o poziție mai confortabilă decât alte țări europene”, se mai arată în răspunsul companiilor de energie.
„Actualul sistem de plafonare îi sprijină mai mult pe cei bogați”
Efectele politicii de subvenționare subminează securitatea energetică a României şi creşterea economică pe termen mediu şi lung, scad stimulentele pentru eficienţa energetică, un factor care contribuie la competitivitatea industrială iar, din cauza lipsei de orientare către consumatorii cei mai vulnerabili, preţurile subvenţionate pentru energie îi sprijină mai mult pe cei mai bogați decât pe cei realmente vulnerabili, spun reprezentanții ACUE.
Potrivit acestora, există documente publice care prezintă concret efectele politicii de subvenționare a prețului energiei aplicate în trecut, în România, iar pierderile au fost de ordinul miliardelor. Această situație a dus la investiții reduse și luăm în calcul doar lipsa de noi capacități de producție, situație resimțită puternic în contextul crizei.
- „Plafonarea prețului la energie e în vigoare în România din sezonul rece 2021-2022, când a debutat criza energetică. Suntem în anul 2025 iar întoarcerea la o piață liberă de energie și asigurarea condițiilor necesare unei piețe funcționale reprezintă o decizie critică pentru acest sector care trebuie lăsat să se dezvolte ca să putem să ne asigurăm accesul la energia necesară, implicit prețuri accesibile pentru industrie și consumatorii casnici.
- Actuala schemă trebuie înlocuită cu un sprijin direct acordat clienților vulnerabili. Vulnerabile pot fi și anumite categorii de IMM-uri. Dar trebuie asigurat un cadru legislativ și de reglementare”, a susținut Dărăban.
Lipsa unui proiect sau a unei inițiative pentru actualizarea numărului de consumatori vulnerabili și a pragului de venit pe cap de familie până la care se acordă sprijinul reprezintă o mare vulnerabilitate pentru sectorul energetic.
Costul de achiziție a energiei reprezintă jumătate din factură
În acest moment, ofertele sunt limitate, iar pentru clienți e important de știut că cele mai multe oferte includ o ofertă de preț ferm până la data de 1 aprilie 2025. Costul de achiziție al energiei electrice reprezintă aproximativ jumătate din valoarea facturii finale iar incertitudinile explicate mai sus afectează posibilitatea unei oferte ferme după data de 1 aprilie, a explicat Dărăban.
Pentru o decizie cât mai bună pentru alegerea furnizorului de energie, românii sunt sfătuiți să analizeze cât mai multe oferte.
Acestea pot fi cu preț fix sau variabil, cu sau fără abonament, servicii integrate (furnizare energie electrică și gaze naturale la pachet), ori servicii conexe incluse (servicii energetice, intervenții de urgență, electrocasnice, centrale termice, chiar și asigurări). E important să își cunoască necesarul lunar de consum ca să poată opta pentru oferta care i se potrivește cel mai bine.
Consumatorii pot schimba furnizorul de electricitate și gaze în 21 de zile, fără niciun cost
Furnizorul este obligat să notifice clientului orice intenție de modificare a prețului cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a modificării, precum și dreptul acestuia de a denunța unilateral, în mod gratuit, contractul în cazul în care nu acceptă modificările notificate privind prețul energiei.
Furnizorii de energie sunt obligați să permită clientului schimbarea efectivă a furnizorului, cu respectarea clauzelor contractuale, în termen de maximum 21 de zile calendaristice de la data solicitării transmisă de acesta.
Schimbarea furnizorului este gratuită, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife legate de parcurgerea acestui proces.
Sursa foto: Dreamstime