PIB-ul si Exportul in sus, incasari fiscale in jos. De ce?

Cresterea puternica a exportului in primul trimestru al acestui an este poate cea mai buna stire economica. Nu numai cifra iti ia ochii (plus cca 500 milioane euro fata de Q1 din 2012), ci si faptul ca a avut loc in conditiile in care economia zonei euro nu o duce mai bine. Expansiunea exportului este insotita de o scadere a importului (- cca 350 milioane euro fata de Q1 din 2012), care indica substituirea unor importuri. O explicatie aditionala ar fi dificultati in finantarea unor importuri de completare. Este de remarcat totodata avansul productiei industriale, care a sustinut exportul in aceste luni.

Insa o stire este in contrast cu dinamica PIB-ului: incasari fiscale inferioare celor programate, cu o scadere semnificativa a incasarilor din impozitul pe profit (-25%). In mod normal, cand PIB-ul creste ar trebui ca incasarile bugetului sa avansaze si ele. Evolutia in directii diferite merita atentie.

Criza, peste tot, se vede in necazuri ale intreprinderilor. Aceste necazuri inseamna si dificultati in finantarea activitatii. Supraindatorarea a numeroase firme (evocata de bancheri, care parca uita ca imprumuturile nu “au cazut din cer”) sporeste costul finantarii si inclinatia firmelor de a incetini platile; adica propensiunea de a plati la timp scade. Intervina si “capcana lichiditatii”, o preferinta exacerbata pentru detinerea de lichiditate, mai ales daca inflatia este foarta scazuta. In aceste imprejurari intalnim fenomenul arieratelor, care, priveste intreaga economie, nu numai relatia intre bugetului public si companii private. Adesea, probabil si datorita modului in care acest fenomen este examinatin acordurile cu institutii internationale, accentul cade pe creante neonorate de bugetul public.

Trebuie remarcat insa ca arierate se produc masiv si in relatiile dintre companii private, ca exista creante ale statului fata de firme private. De exemplu, la finele lui decembrie 2011 platile restante in economia autohtona se ridicau la cca 110 miliarde lei, din care aproape 82 miliarde (adica cca 80%) apartineau sectorului privat. Privind restantele peste 1 an, companii de stat erau vinovate pentru 4575 miliarde lei in timp ce cele private aveau de onorat obligatii de cca 18000 miliarde lei (date ale MFP). Tot la finele lui 2011, arieratele bugetului consolidat erau ceva peste 4 miliarde lei in timp ce arieratele firmelor private fata de buget erau de cca 12 miliarde lei.

Ce vreau sa spun este ca o caracteristica a recesiunii economice, cu atat mai mult a uneia foarte adanci, este ca platile sa incetineasca in tot corpul economiei, ca creditele non-performante ale bancilor sa se mareasca, fie si in mod diferentiat. Si aceasta se intampla peste tot, chiar si acolo unde disciplina de plata ai zice ca este ireprosabila. Se cuvine sa facem distinctie intre plati restante (incetinite in mod deliberat) si incapacitate de plata rezultata din dificultati temporare, fie din ineficienta, uneori de natura structurala. Dincolo de indisciplina financiara si ineficienta cronica, arieratele sunt o forma de credit salbatec, care exprima suferintele unei economii, ale intreprinderilor care o compun,cand se confrunta cu socuri puternice, cand realocarea de resurse este dificila.

Sa ne intoarcem la cazul Romaniei. De pilda, potrivit datelor Consiliului Fiscal, arieratele companiilor private, ca pondere in PIB, au crescut de la 10,30% la 14,30% in intervalul 2008-2011. Spre deosebire, in perioada 2002-2008 platile restante ale sectorului privat s-au injumatatit aproape scazand de la 21% din PIB in 2002. Aceasta dinamica in sens invers este graitoare privind influenta “ciclului economic” –desi criza profunda de acum schimba datele ciclului.. Tot in intervalul 2008-2011 arieratele companiilor de stat, ca pondere in PIB, au crescut de la 3,40% la 4,44% (trecand printr-un varf de 5,36% in 2010). Deci, platile restante ale companiilor de stat au scazut in 2011 fata de 2010, o tendinta continuata si in 2012. Dar nivelul din 2008 al platilor de stat in sectorul de stat a fost un minim fata de cota de 12,70% din PIB in 2002. Iar ciclul economic si-a spus cuvantul. Arieratele bugetului consolidat au crescut si ele in intervalul 2008-2011. Este probabil ca situatia platilor in economie in 2012 sa nu se fi imbunatatit avand in vedere mersul creditarii. Evolutia creditelor neperformante ale bancilor ofera un indiciu in acest sens: in ansamblu crescusera la peste 18% din PIB la finele anului trecut, de la 14,30% in 2011 (in 2009 nivelul fiind de cca 8% si in 2008 de 2,80%!). Bancile si-au redus expunerea fata de gospodarii si companii in anii de criza. Chiar daca aceasta ar insemna o reechilibrare a portofoliilorsi o obligare a clientilor de a-si diminua indatorarea excesiva, ajustarea este foarte dificila si se reflecta in restante de plata. Este foarte greu pentru o economie sa creasca cand creditarea scade, cand piata de capital este firava.

Sunt de imaginat situatii ale unor intreprinderi in care sa se fi mentinut un nivel de productie, sau chiar sa fi sporit, in conditii in care profitul a scazut. De aici rezulta un impact negativ asupra platilor facute catre bugetul statului pe filiera impozitului pe profit si nu numai. Se poate emite o supozitie privind un posibil efect al lantului arieratelor din economie asupra inclinatiei spre export a intreprinderilor. Daca non-platile (arierate) cresc si daca creditul bancar este tot mai greu de accesat — adica daca firmele au acces mai dificil la lichiditati – apare un stimulent pentru companii sa isi orienteze vanzari catre exterior, catre piete de unde platile se fac mai bine, fara sincope. Apare astfel o prima pe lichiditate, pe plata la timp, ce poate compensa un profit mai mare pe hartie, dar care este nesigur. Aceasta prima pe lichiditate poate influenta geografia exporturilor. Vedem, de altfel, ca schimburile economice externe ale Romaniei au cunoscut o diversificare in ultimii ani, cu o orientare catre regiuni din afara UE. Aceasta reorientare nu este o intamplare. Ea rezulta, deci, din interesul pentru regiuni cu crestere economica mare cumulat cu dorinta de a scapa de plati neonorate la timp.

Una peste alta, mersul creditului foarte greoi in economie, extinderea arieratelor, cresterea preferintei pentru lichiditate, explica incasari fiscale inferioare –dincolo de sistemul defectuos de colectare, de coruptie, de deturnarea banului public, de evaziune fiscala si “ascunderea” profiturilor. Avem aici o dovada ca economia nu o duce mai bine, desi PIB-ul este probabil sa inregistreze o crestere de cca 2% in acest an (avand si un an agricol relativ bun). Ce este de facut? Trebuie sa fie combatuta risipa si hotia din companii de stat si trebuie sa fie usurat accesul firmelor bune la creditare. Mingea este aici in terenul bancherilor. Statul poate promova linii speciale de finantare de la BERD, BEI, etc. Piata de capital poate deveni un vehicul de finantare pentru intreprinderi care nu se tem de transparenta, care accepta listarea. Clarificarea statutului Rasdaq ar ajuta in acest sens. Problema intreprinderilor mici si mijlocii estemai acuta, ele fiind dezavantajate in raport cu companii mari. Fonduri europene au un rol cheie in a suplimenta lichiditatile in economie; ele se adreseaza, in nu putine situatii, IMM-urilor.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

PIB-ul si Exportul in sus, incasari fiscale in jos. De ce?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”