Plagiat masiv, intentionat, cu complicitati multiple

S-a scris mult pe tema plagiatului la demnitari. Sunt în curs de proiectare și de aplicare schimbari instituționale în domeniu. Sper ca precizarile pe care le aduc în continuare pe modurile de plagiat în cazul tezei de doctorat semnate de Petre Tobă [1] să fie de folos în cadrul acestui proces de prevenire și sancționare a plagiatului în școlile doctorale din Romania.

Criteriul de recunoașterte a plagiatului

În cadrul articolului 4 din legea 206/2004 referitoare la ” buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare” plagiatul este definit explicit ca formă de fraudă intelectuală caracterizată prin însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație personală”. Definiția respectivă fundamentează procedeul de recunoaștere a elementelor de plagiat prin elaborarea și difuzarea (publicarea) unui text sub semnătură proprie, prin preluare, fără citarea de rigoare (autor, titlu lucrare, editură, an de publicare/difuzare, pagină, dacă este cazul). Formularea din lege face trimitere și la ideea de ”creație proprie”, originalitate. Fără a intra , în acest cadru, în detalii asupra a ceea ce înseamnă creație proprie, menționez că si simplu fapt de a selecta , interpreta și fraza un text din lucrarea unui alt autor constituie marcă de stil propriu, de originalitate[2].

Tipuri de plagiat în teza de doctorat Petre Tobă (PT)

Teza de doctorat semnată de PT este, din perspectiva criteriului anterior menționat, realizată, covârșitor, prin plagiere de blocuri mari de text – zeci de paragrafe sau de pagini – fără respectarea regulilor elementare de indicare explicită a sursei. A fost făcută deja, în mass-media românească[3], o astfel de evidențiere a surselor de plagiere și a amplitudinii textelor preluate incorect, prin fraudă intelectuală, în teza PT. Fiind vorba de un plagiat rudimentar cu blocuri masive de text menținute ca atare, în cele mai multe cazuri, nu se mai pune problema de a vedea detalii legate de numarul de cuvinte/paragrafe/pagini plagiate. Miza analizei, dincolo de cazul PT, este aceea de a fundamenta masuri urgent necesare în domeniul politicii antiplagiat din România. O focalizare pe tipuri și strategii de plagiere poate fi de directă relevanță pentru astfel de politici în domeniul doctoratelor. Este ceea ce voi face în continuare.

Exemplul de argumentare il voi alege din categoria de practici de plagiere din lucrare care nu mai suportă nuanțe dubitative, legate de cine de la cine a copiat sau dacă este sau nu vorba de plagiat. Este cazul multor paragrafe sau pagini preluate in sistem bloc (copy-paste), fără citare de rigoare prin marcare cu ghilimele si indicarea surseii originale, din lucrări publicate cu ani înaintea tezei de doctorat în discuție. În afara acestui tip de situație mai apar, în teza PT, două categorii de practici de plagiere . Este cazul preluarii unor texte de pe internet, de pe site-uri de referate, spre exemplu, cu datele de elaborare și/sau punere în circulație nespecificate, fără autori. Deși este puțin probabil ca teza de doctorat PT sau referate care au stat la baza ei au ajuns sursă de inspirație pentru cei care au pus în circuit materiale nesemnate pe internet, o atitudine de prudentă este necesară.

O a treia categorie de surse posibile de plagiere este formată din textele care apar și în lucrarea de doctorat a lui Ionel Tucmuruz, coleg cu PT. Din analiza Emiliei Șercan rezultă că cele doua teze au similitutini de structură și texte identice, copiate, probabil, după o sursă comună. Nu am încercat să disting, în acest caz, cine de la cine a copiat pentru că situația este una complicată și poate fi rezolvată prin centrarea pe tipul de plagiat de maxima certitudine. Cei doi au avut același conducator de doctorat (generalul Anghel Andreescu) și, în plus, PT declară că a facut partea de cercetare împreună cu colegul menționat și, mai mult, că au ”scris referatele împreună, umăr la umăr”. Ce înseamnă ”împreună” și ”umăr la umăr” pe două teze de doctorat diferite care ar fi trebuit, prin definiție, să fie lucrări personale? Variante de răspuns nu sunt foarte multe: fie unul dintre autori a copiat de la colegul cu care a lucrat ”umăr la umăr”, fie ambii au apelat la aceeași sursă, fie pe anumite segmente autorul este același.

Emilia Șercan dovedește fară dubii că chiar introducerile celor două teze de doctorat (primele trei paragrafe) sunt identite. În mod normal, coordonatorul celor două doctorate trebuia să noteze și să sancționeze identitatea începuturilor la introduceri. Similar, eventualii membri comuni în cele două comisii de doctorat.

În consecință consider că argumentația cea mai clară poate fi realizată pe primul tip de plagiat, cel în care preluarea de text bloc, fară citare corespunzătoare, s-a făcut după lucrări publicate la o data anterioară anului 2010 și cu autor specificat.

Plagierea modurilor de interpretare

În anexa la prezenta evaluare am rețiunut o singură pagină din teza de doctorat PT. Într-un singur paragraf din această pagină sunt făcute cinci citări foarte precise care conțin tot ceea ce trebuie – autor, an titlu lucrare, editură și pagina, în unele cazuri:

¹⁶² Elliott, Kimberly A, Corruption as a Global Policy Problem: Overview and Recommendations, in Kimberly A. Elliott, ed., Corruption and the Global Economy. Washington, DC: Institute for International Economics, 2003.

¹⁶³Rauch, James, Bureaucracy, Infrastructure, and Economic Growth: Evidence from US Cities During the Progressive Era, American Economic Review 85 (4), 2004, pp. 968-979.

¹⁶⁴ Alam, M, Some Economic Costs of Corruption in LDCs, Journal of Development Studies 27, 2003, pp. 89-97;

¹⁶⁵Alatas, S., Corruption: Its Nature, Causes and Functions, Aldershot, 1990.

¹⁶⁶ Alestna Alberto, Roberto Peroti, The Political Economy of Growth: A Critical Survey of the

Recent Literature, World Bank Economic Review 8:3, 2002, pp. 351-371. (NESECRET, 179 din 446).

Singura mare problemă este că toate aceste citări nu aparțin autorului PT ci sunt preluate copy-paste din altă lucrare – ”Cooperarea internațională judiciară și polițienească” – publicată la Editura Sitech din Craiova în 2007 către Eduard Ștefan și Ligia Teodora Pintilie (constatare argumentată, iarăși, de Emilia Șercan). Cei doi autori sunt citați de mai multe ori în lucrare dar nicicum pentru ideile și citatele pe care aceștia le-au dat prin raportare la cele cinci lucrări puse în subsolul paginii 179. Avem de a face, clar, în acest caz, și în multele cazuri din teza PT, cu un plagiat de citare și interpretare. Este practic imposibil ca doi autori sau două grupări de autori (PT pe de o parte și Ștefan&Pintilie, pe de altă parte), lucrând separat, să citeze absolut la fel, până la detaliu de pagină, cinci lucrări , și să le interpreteze cu aceleași cuvinte pe o pagina întreagă. Constatarea cu detaliile menționate trimite la ideea că la pagina 179, și în toate cazurile similare din teză, avem de a face cu un plagiat intenționat. Practic, prin această procedură, autorul tezei de doctorat preia în detaliu un mod de interpretare și citare de la un alt autor și îl prezintă ca fiind propriu. Altfel spus, adoptă o practică exemplară pentru ceea ce legea 206/20064 definește explicit ca plagiat.

Concluzii și discuție

1. Pe o scală a plagiatului de la minim la maxim, teza de doctorat semnată de PT se înscrie, fără niciun dubiu, în grupa celor de de maximă gravitate în încălcarea bunelor practici de cercetare științifică. Aceasă situație este dată nu numai de ponderea foarte mare a paragrafelor/paginilor preluate cuvânt cu cuvânt , fără citarea de rigoare. Argumentează în același sens și faptul că plagiatul practicat este rudimentar. Se preiau incorect, prin încălcarea deontologiei de cercetare, nu blocuri ci ”munți de texte”[4]. Toate verificarile pe care le-am facut confirmă constatările cantitative ale Emiliei Șercan legate de teza PT. Plagiatul de tip mozaic[5], cu înlocuirea unor cuvinte în blocurile de text preluate incorect, este rar utilizat în cazul PT.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro

Plagiat masiv, intentionat, cu complicitati multiple

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”