Planul Chinei după ce SUA au trimis patru astronauți către Lună într-o misiune istorică
NASA a trimis miercuri patru astronauți în prima misiune cu echipaj uman din ultimele cinci decenii care să orbiteze luna, ca pregătire pentru prima aselenizare cu echipaj pe Polul Sud al Lunii, programată pentru 2028, pe măsură ce cursa spațială dintre Statele Unite și China se intensifică, relatează Reuters.
China a trimis până acum roboți pe Lună, dar aceste misiuni au evidențiat capacitățile spațiale în rapidă dezvoltare ale țării, care vor juca un rol esențial în realizarea obiectivului său de a trimite un astronaut pe Lună până în 2030.
Deși China a păstrat detaliile specifice strict secrete, mai multe informații importante despre programul său de explorare lunară cu echipaj uman au ajuns în presă în ultimii ani. Altele au fost dezvăluite de agenția aerospațială de la Beijing.
Cum stă programul Chinei de a trimite taikonauți pe Lună
China pregătește toate echipamentele necesare pentru a realiza o aselenizare cu echipaj uman. În august anul trecut, a testat landerul lunar pe care speră să îl folosească pentru a duce primii chinezi pe Lună până în 2030.
Sistemele de ascensiune și coborâre ale landerului au fost verificate complet la un sit din provincia Hebei, conceput pentru a simula suprafața lunară. Suprafața de test avea un strat special pentru a imita reflectivitatea solului lunar, fiind acoperită și cu roci și cratere.
Landerul lunar chinez, cunoscut sub numele de „Lanyue” (care înseamnă „îmbrățișează Luna” în mandarină) va fi folosit pentru a transporta astronauții între orbita lunară și suprafața Lunii, precum și ca spațiu de locuit, sursă de energie și centru de date după aselenizare, conform agenției chineze pentru zboruri spațiale cu echipaj uman.
Printre alte echipamente și vehicule-cheie aflate în testare și dezvoltare activă se numără racheta grea „Long March 10”, care va duce pe orbită nava spațială cu echipaj „Mengzhou”, precum și costume spațiale speciale pentru Lună, rovere pentru echipaj, sateliți de teledetecție lunară și noi sisteme de sol pentru a sprijini navigația misiunii și comunicațiile cu Pământul.
Ce ar urma pentru China după 2030
Wu Weiren, proiectant-șef al programului chinez de explorare lunară, a declarat anterior că o aselenizare cu echipaj reușită înainte de 2030 ar da un imbold important planurilor Chinei de a construi un „model de bază” pentru o stație de cercetare lunară până în 2035, care ar include o „facilitate științifică completă” și „un anumit nivel de dezvoltare și utilizare a resurselor”.
Această bază cu echipaj uman, pe care China și Rusia vor să o facă împreună, ar putea include un reactor nuclear pe suprafața Lunii ca sursă de energie. În momentul de față un astfel de plan ar putea suna de domeniul S.F., însă și SUA au anunțat aceeași ambiție.
Wu a mai declarat într-un discurs din 2024 că, până în 2045, stația ar fi extinsă pentru a include o „stație orbitală lunară ca hub”, care ar putea fi folosită pentru „dezvoltarea și utilizarea aprofundată a resurselor, precum și pentru verificarea tehnologiilor relevante și cercetarea științifică experimentală” pentru a duce astronauți pe marte.
China pregătește terenul pentru aselenizare cu roboți
Misiunea chineză cu echipaj uman va depinde puternic de datele colectate de misiunile sale lunare fără taikonauți. China a devenit în iunie 2024 prima țară care a recuperat mostre lunare din partea îndepărtată a Lunii, după trimiterea navei spațiale „Chang’e-6”.
Alte două misiuni, „Chang’e-7” și „Chang’e-8”, vor fi lansate înainte de 2030 și, dacă vor avea succesi, vor oferi Beijingului ocazia de a colecta informații suplimentare despre zona Lunii unde speră să trimită un astronaut și, în cele din urmă, să stabilească o prezență umană permanentă.
Misiunile fără echipaj uman ale Chinei pe Lună din ultimii ani au permis țării asiatice să devină singura națiune care a recuperat mostre lunare atât de pe partea apropiată, cât și de pe partea îndepărtată a Lunii.