Plata pensiilor private: Administratorii fondurilor de pensii apără la CCR legea prin care, la pensie, se vor putea retrage maxim 30% din bani

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu „amicus curiae” pentru a furniza Curții elemente de analiză juridică, tehnică și economică pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlament. Legea, care a fost atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prevede că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani sau pe toată durata vieții.

În memoriul transmis către CCR, Asociația care reprezintă firmele care gestionează fondurile de pensii private subliniază că nu are calitatea de intervenient (parte) în dosarul din justiție, iar explicațiile transmise reprezintă „o cerere de intervenție accesorie sau principală” care au rolul „să sprijine soluționarea corectă a cauzei”.

Principalele argumente aduse de APAPR în sprijinul legii

1. Dreptul de proprietate asupra activelor din fondurile de pensii private, deși aparține indiscutabil participanților la fonduri, este un drept reglementat și nu unul absolut, indisponibil, unicul său scop fiind obținerea unei pensii private, nu a unei plăți unice la finalul perioadei de contribuții;
2. Legea este un act normativ necesar, prevăzut și anticipat chiar de legislația-cadru care guvernează sistemul de pensii private. Încă de la instituirea acestui sistem, legislația specifică a impus, ca regulă esențială, plata sumelor acumulate pe o perioadă cât mai îndelungată, în tranșe succesive, în scopul suplimentării pensiei din sistemul public, precum și utilizarea exclusivă a acestor sume pentru obținerea unei prestații de tip „pensie”, fără posibilitatea unei dispoziții neîngrădite asupra acestor fonduri în alte scopuri. De aceea, noua Lege nu este nicidecum „o schimbare a regulilor în timpul jocului”, ci o evoluție legislativă și instituțională coerentă cu cadrul de reglementare pe baza căruia a fost instituit sistemul de pensii private;
3. De asemenea, plata integrală sau eșalonată pe o durată de cel mult 5 ani au fost încă de la început (legile 411/2004 și 204/2006 în forma lor inițială) reglementate ca mecanisme tranzitorii, cu titlu de provizorat și/sau excepție, până la adoptarea legii speciale;
4. Legea privind plata pensiilor private urmărește scopuri legitime de interes public (stabilitate socială, protecția veniturilor pe termen lung, sustenabilitate macro-financiară) și îndeplinește testul proporționalității. Legea este astfel expresia prerogativelor constituționale ale statului în materia reglementării sistemului de pensii, care are în mod inerent un scop de protecție socială pe termen lung, iar fondurile de pensii private completează în mod coerent acest scop;
5. Opțiunile instituționale adoptate (separarea entităților de administrare și plată) sunt decizii de politică publică permise legiuitorului și reglementabile fără a afecta substanța drepturilor patrimoniale, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
6. Legea privind plata pensiilor private conține prevederi legislative superioare pentru securitatea drepturilor participanților la fondurile de pensii private față de situația de provizorat din prezent (plata unui venit stabil și garantat pe termen cât mai lung, continuarea investirii sumelor, reducerea riscului investițional și a volatilității, regimul fiscal mai favorabil, etc.).

Ca urmare, APAPR a solicitat Curții Constituționale să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispozițiile constituționale, întrucât reglementarea modalităților de plată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, urmărește scopuri legitime și se supune testului proporționalității.

La finele lunii august 2025 (data celor mai recente statistici disponibile public), fondurile de pensii private ale membrilor APAPR gestionau active nete în valoare totală de cca. 186 miliarde de lei în beneficiul a peste 9 milioane de români, făcând deja plăți totale de 5,46 miliarde de lei către cca. 361.000 participanți și beneficiari.

Înalta Curte a atacat la CCR legea de plată a pensiilor private

După ce a atacat Legea Guvernului Bolojan care modifică sistemul de pensii ale magistraților, instanța supremă a decis în data de 16 octombrie să depună o sesizare de neconstituționalitate și împotriva legii privind plata pensiilor private, adoptată cu o zi în urmă de Parlament.

1. Încălcarea dreptului la proprietate privată şi a principiului egalităţii în drepturi, prevăzute de Constituție.
2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime.

Sesizarea depusă de către ÎCCJ poate fi consultată aici:

Hotararea-nr.-4-din-16.10.2025Descarcă

„Sumele acumulate în Pilonul II de pensii sunt proprietate privată”

ICCJ – condusă de judecătoarea Lia Savonea – spune în sesizarea către CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II de pensii reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție mai spun că prevederile legii privind pensile private instituie limitări ale dreptului de proprietate al participantului asupra fondului personal deținut în contul său și ale libertății contractuale, disproporționate în raport cu scopul urmărit de legiuitor, prin faptul că:

• obținerea unei pensii private este condiționată de încheierea unui contract de plată;
• este împiedicată retragerea participantului din contractul de plată și încasarea integrală a activului personal din contul său individual printr-o plată unică;
• este limitat cuantumul pensiei lunare.

Ce prevede legea

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, miercuri, 15 octombrie, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.

Principala modificare, care a stârnit nemulțumiri publice, este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, așa cum se întâmplă acum, ci maximum 30% din sumă, iar restul, lunar, eșalonat pe 8 ani sau pe toată durata vieții.

Pacienții cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere. De asemenea, pot primi toată suma sub formă de plată unică persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.

Principalele prevederi ale legii:

• „Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
• Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
• Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.
• Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată. Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.
• Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându-se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.
• În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Proiectul prevede și reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private.

Conform actului normativ, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum și fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau supraviețuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.

Citește și

Legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție