Până când putem rămâne cu Guvernul Dăncilă interimar. Explicațiile fostului șef al CCR Augustin Zegrean

Viața Guvernului interimar al Vioricăi Dăncilă poate fi prelungită până la alegerile din 2020, în cazul în care PSD va opta pe termen lung pentru strategia anunțată deja de Viorica Dăncilă – neasigurarea cvorumului la votul de încredere pentru premierul desemnat. Pentru a asigura cvorumul, premierul desemnat are în față o misiune delicată: să convingă cvasimajoritatea parlamentarilor care au votat moțiunea să voteze Guvernul, deci să aducă la aceeași masă, pe lângă PNL, ALDE, ProRomânia, UDMR, PMP și minoritățile.

„Parlamentul poate juca până în noiembrie 2020, la alegeri, pentru că PSD are încă majoritatea parlamentară, iar Guvernul Dăncilă poate fi urnit din loc doar în momentul în care un nou guvern depune jurământul. Și PSD nu vrea nici alegeri anticipate, vrea alegeri îndepărtate, ca să uite lumea de ei”, spune fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.

Parlamentarii PSD nu doar că nu vor vota pentru învestirea noului guvern, dar nu vor asigura nici cvorumul necesar ședinței în care Parlamentul trebuie să acorde votul de încredere noului Cabinet. Primul din PSD care a spus-o a fost șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: „Au demonstrat la moțiunea de cenzură că au cvorum, să demonstreze și acum. (…) Nu este treaba PSD. Țara este condusă acum de Klaus Iohannis și de PNL”, a susținut Ciolacu. Viorica Dăncilă a spus și ea că „PSD nu va participa în niciun mod la nominalizarea noului Guvern, la niciun fel de negocieri si la niciun alt aranjament. Dacă au dat jos Guvernul PSD, înseamnă că cele 5 partide au majoritate, deci să-și asigure cvorumul”.

Ce se întâmplă dacă nu este cvorum în Parlament la votul de încredere pentru noul guvern

Dacă nu va fi cvorum, este o ședință de Parlament ratată, neținută, nu înseamnă că s-a realizat votul și că propunerea președintelui de premier a picat. Înseamnă că Parlamentul trebuie să stabilească o nouă ședință, fără să fie nevoie ca președintele să facă o nouă propunere de premier, a explicat pentru HotNews.ro fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.

„Nu este vina președintelui că nu a fost cvorum, Parlamentul trebuie să se întrunească și să voteze, însă problema este că pe parlamentari nu îi poate obliga nimeni să meargă sau să nu meargă la vot.

Dacă Parlamentul ar fi o instituție deșteaptă, s-ar prezenta și ori ar admite, ori ar respinge premierul desemnat și echipa lui. Altfel nu se rezolvă problema și se obține doar o târâială, cu Guvernul Dăncilă care rămâne interimar. După Constituție, Guvernul demis asigură conducerea administrativă a țării până la depunerea jurământului de către noul Cabinet.

Dacă Parlamentul se va juca în continuare, o poate juca până în noiembrie 2020, la alegeri, pentru că PSD are încă majoritatea în Parlament. Și PSD nu vrea alegeri anticipate, vrea alegeri îndepărtate, ca să uite lumea de ei. Guvernul ăsta poate fi scos de acolo doar de alt guvern”.

Ce se întâmplă dacă prima propunere de premier pică în Parlament. De câte ori poate face președintele aceeași nominalizare

Augustin Zegrean a explicat că nu există interdicția ca președintele să nominalizeze aceeași persoană prim-ministru de mai multe ori chiar dacă Parlamentul nu îi dă vorul de încredere. Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere premierului desemnat de către președinte, șeful statului trebuie să vină cu o a doua propunere, însă constituțional nu este împiedicat să propună aceeași persoană de mai multe ori.

„Dacă președintele propune și a doua oară aceeași persoană pentru premier, iar aceasta este respinsă la vot, nu se poate trece la dizolvarea Parlamentului, pentru că Constituția vorbește despre două propuneri succesive, nu despre aceeași propunere de două ori. Președintele poate propune aceeași persoană și de 5 ori, pentru că o a doua propunere se consideră doar o altă persoană nominalizată pentru premier. Nu este conflict juridic dacă vine din nou cu aceeași persoană.

Președintele poată să vină de 5 ori ori cu Ludovic pentru vot în Parlament, iar Ludovic poate veni de 5 ori cu aceeași listă de miniștri sau cu o altă listă, dar faptul că îl resping de 5 ori nu duce la declanșarea mecanismului de dizolvare a Parlamentului. Pentru ca această procedură să fie declanșată, trebuie respinse 2 propuneri succesive în 60 de zile, propuneri succesive însemnând nume diferite”.

Pașii constituționali

Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. „Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

În cazul în care Guvernul nu este validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile una de cealaltă, teoretic Legislativul poate fi dizolvat și organizate alegeri anticipate. Mai exact, potrivit articolului 89 din Constituţie, preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Dar Parlamentul nu poate fi dizolvat, nici după respingerea a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale. Mai mult, potrivit Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României.