Poate fi prevenit cancerul de plămâni? Cinci măsuri care pot fi de ajutor

Cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate prin cancer peste tot în lume, inclusiv în România. Conform Ministerului Sănătății, peste 12.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu acest tip de  neoplasm.

Deși nu nu poate fi întotdeauna prevenit, există mai multe schimbări pe care le poți face pentru a reduce riscul. Cea mai importantă metodă este să renunți la fumat. Alte modalități presupun evitarea expunerii la fumatul pasiv și la substanțe chimice nocive, cum ar fi azbestul la locul de muncă sau radonul din locuințe.

Cine e la risc să se îmbolnăvească de cancer la plămâni

Fumatul reprezintă cel mai important factor de risc asociat cancerului pulmonar, fiind implicat în 90% dintre cazurile diagnosticate la bărbați și 80% dintre cele la femei. Cercetările au arătat că persoanele care fumează sunt de 20 de ori mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar decât cele care nu fumează.

Riscul de cancer pulmonar se modifică în funcție de numărul de țigări fumate zilnic și de numărul de ani în care ai fumat. Cu cât fumezi mai mult, cu atât riscul de cancer pulmonar este mai mare. Fumatul de țigări cu un conținut scăzut de gudron sau nicotină nu reduce riscul de cancer pulmonar.

Însă, fumatul nu este singurul factor de risc pentru cancerul pulmonar. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din SUA, aproximativ 20% dintre persoanele diagnosticate cu cancer la plămâni nu au fumat niciodată sau au consumat mai puțin de 100 de țigarete de-a lungul vieții.

În fiecare an, aproape 7.300 de decese prin cancer pulmonar în rândul nefumătorilor sunt atribuite fumatului pasiv, iar alte 2.900 sunt rezultatul expunerii la radon, un gaz radioactiv care se poate infiltra în clădiri prin crăpăturile din podea sau fundație, fiind deosebit de periculos în spațiile închise și bine izolate, cum sunt locuințele.

În afara fumatului pasiv și a expunerii la radon, alți factori de risc includ:

• Suplimentele cu beta-caroten: persoanele care fumează un pachet sau mai multe de țigări pe zi prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar dacă utilizează suplimente de beta-caroten, un antioxidant care susține sinteza vitaminei A. Riscul se amplifică atunci când aceste persoane combină suplimentul cu consumul zilnic de alcool;
• Expunerea la toxine: expunerea la substanțe chimice nocive, cum ar fi azbestul, poate crește riscul de cancer pulmonar;
• Istoricul familial: persoanele cu un istoric familial de cancer pulmonar sunt de două ori mai predispuse să dezvolte această boală. Cercetările continuă în privința anumitor gene care ar putea fi asociate cu cancerul pulmonar, dar experții au observat că fumatul este adesea un obicei frecvent întâlnit în familiile cu astfel de antecedente;
• Virusul imunodeficienței umane (HIV): persoanele infectate cu HIV au un risc dublu de cancer pulmonar în comparație cu cele care nu au această infecție.

1.    Nu te apuca de fumat sau renunță dacă ești fumător

Cel mai important pas pe care îl poți face pentru a reduce riscul de cancer pulmonar este să renunți la fumat, dacă ești fumător sau să nu te apuci niciodată în cazul în care nu ai acest viciu. Chiar și cu un istoric de fumat, riscul poate fi redus semnificativ dacă te lași de țigări. Cercetările au arătat că persoanele care renunță la fumat pentru o perioadă mai mare de 15 ani își scad cu 80%-90% riscul de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu cei care continuă să fumeze. După oprirea fumatului, țesuturile pulmonare afectate încep treptat procesul de regenerare, iar probabilitatea formării celulelor canceroase în plămâni scade considerbil.

2.    Evită contactul cu substanțe toxice

Contactul cu anumite substanțe chimice este un factor care poate amplifica riscul de cancer pulmonar. Deși astfel de expuneri erau obișnuite în multe medii de lucru în trecut, implementarea legislației muncii și a reglementărilor de mediu au contribuit semnificativ la diminuarea acestor riscuri.

Este totuși indicat să cunoști substanțele care pot crește riscul de cancer pulmonar. Acestea includ:

• Azbest,
• Arsenic,
• Beriliu,
• Cadmiu,
• Crom,
• Nichel,
• Gudron și funingine.

Riscul de cancer pulmonar poate fi uneori amplificat de expunerea la radiații. Acestea pot avea diverse surse, inclusiv terapiile utilizate pentru tratarea altor tipuri de cancer, investigațiile imagistice precum tomografiile computerizate (CT) sau proximitatea față de linii electrice de înaltă tensiune.

3.    Evită expunerea la radon

Radonul este un gaz radioactiv, incolor și inodor, rezultat din degradarea naturală a uraniului din sol și roci. Deși în aer liber se diluează rapid și nu reprezintă o problemă majoră, radonul poate deveni periculos în spațiile interioare slab ventilate, unde se acumulează în concentrații mari. Expunerea la acest gaz este considerată un factor semnificativ de risc pentru cancerul pulmonar, în special în combinație cu fumatul. Inhalarea particulelor radioactive rezultate din descompunerea radonului poate provoca leziuni la nivelul plămânilor, crescând riscul de cancer pulmonar. Potrivit studiilor, riscul de cancer crește cu 16% pentru fiecare 100 Bq/m³ de creștere a concentrației de radon. Fumătorii sunt deosebit de vulnerabili, având un risc de 25 de ori mai mare decât nefumătorii atunci când sunt expuși la radon.

Surse de expunere la radon

• Clădiri rezidențiale și comerciale: radonul pătrunde în interior prin fisuri în fundații, joncțiuni podea-perete și alte goluri structurale, acumulându-se în subsoluri și spații slab ventilate;
• Concentrațiile depind de geologia locală, designul clădirii și obiceiurile de ventilație;
• Apa potabilă: apa extrasă din surse subterane poate conține radon, însă inhalarea gazului eliberat în aer are un impact mai mare decât ingerarea acestuia;
• Locul de muncă: spațiile de lucru, mai ales cele subterane, pot avea concentrații mari de radon. Gestionarea expunerii este responsabilitatea angajatorilor.

Cum să reducem expunerea la radon acasă

Există soluții eficiente, accesibile și testate pentru a preveni acumularea radonului în clădirile noi și pentru a diminua concentrațiile din locuințele existente. Sunt recomandate măsuri de prevenție încă din faza de construcție, mai ales în regiunile cunoscute cu niveluri ridicate de radon – poți consulta harta zonelor cu cele mai mari concentrații de radon pe site-ul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

Iată ce mai poți face, potrivit Institutului Național de Sănătăte Publică (INSP):

• creșterea ventilației sub podea;
• instalarea unui sistem colector de radon în subsol sau sub o podea solidă;
• evitarea trecerii radonului de la subsol în spațiile de locuit;
• etanșarea pardoselii și a pereților;
• îmbunătățirea ventilației clădirii, mai ales în contextul conservării energiei.

4.    Mănâncă sănătos și fă mișcare

Un regim alimentar bogat în fructe și legume poate contribui la prevenirea cancerului pulmonar. Alimentele care conțin antioxidanți, cum ar fi citricele, morcovii sau broccoli, protejează celulele de deteriorare. Activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția pulmonară și întărește sistemul imunitar. Recomandările includ:

• Activități precum mersul pe jos, alergatul sau ciclismul, care pot fi realizate de cel puțin trei ori pe săptămână;
• Menținerea unei greutăți corporale sănătoase pentru a reduce stresul asupra sistemului respirator.

5.    Fă-ți analizele

Screening-ul nu previnde dezvoltarea bolii, dar ajută la detectarea timpurie a bolii, crescând șansele de vindecare prin tratament.

„Screeningul funcționează prin identificarea cancerelor agresive înainte ca acestea să devină periculoase și dificil de tratat. În general, persoanele care participă la programele de screening pentru cancerul pulmonar își reduc cu 20% riscul de deces din cauza acestei afecțiuni „, a subliniat dr. Daniel Boffa, expert în chirurgie toracică, în cadrul Yale School of Medicine.

Potrivit noilor ghiduri ale Societății Americane de Cancer criteriile pentru screeningul cancerului pulmonar, includ persoane între 50 și 80 de ani, cu un istoric de cel puțin 20 de pachete/an, fie că sunt fumători activi sau foști fumători. În Europa, screeningul este recomandat pentru fumătorii actuali și foștii fumători între 50 și 75 de ani, însă doar Croația și Polonia au implementat programe naționale. În România, screeningul este parte a unor proiecte pilot finanțate prin Programul Sănătate 2021-2027. Screeningul nu este indicat pentru cei sub 50 de ani, cu un istoric de fumat mai redus sau pentru nefumători, chiar dacă există cazuri rare de cancer pulmonar în rândul acestora.

Îți poți calcula istoricul de fumat în pachete pe an înmulțind numărul pachetelor de țigări fumate pe zi cu numărul de ani în care ai fumat. Un istoric de 20 pachete/an înseamnă că ai fumat un pachet de țigări pe zi timp de 20 de ani sau două pachete pe zi timp de 10 ani.

Medicii pot recomanda tomografia computerizată cu doză redusă (LDCT) ca metodă de screening pentru cancerul pulmonar. S-a demonstrat că această procedură reduce riscul de deces prin cancer pulmonar cu 20% și riscul general de mortalitate cu 7%.

Totuși, LDCT nu este un instrument perfect. Studiile au scos la iveală că aproximativ 25% dintre persoanele care au efectuat screening anual timp de trei ani au avut rezultate eronate sau anormale, iar peste 95% dintre acestea au fost fals pozitive, indicând greșit prezența cancerului pulmonar.

În ciuda acestor limitări, LDCT continuă să fie un instrument util pentru detectarea precoce a semnelor cancerului pulmonar.