Sari direct la conținut

Posibile noi arestări, după razia la „cetățenii imperiului”. Ministrul de interne german nu-i vede ca simpli „teoreticieni ai conspirației și dezaxați”

HotNews.ro
Complotiștii din Germania aveau inclusiv planuri de atacare a Reichstag-ului, Foto: DreamsTime / Tobias Machhaus
Complotiștii din Germania aveau inclusiv planuri de atacare a Reichstag-ului, Foto: DreamsTime / Tobias Machhaus

Forțele de ordine germane sunt convinse că „un pericol real” emana din planurile de lovitură de stat, ale unui grup de așa-ziși „cetățeni ai imperiului (Reichsbürger) ”. După ampla razie de miercuri, sunt posibile noi arestări și percheziții. Acești cetățeni sunt suspectați a fi membri ai unei organizații teroriste, care dorea să răstoarne sistemul politic din Germania.

După un raid major împotriva unui grup „Reichsbürger” din cauza presupuselor planuri de lovitură de stat, autoritățile de securitate germane se așteaptă să fie efectuate noi percheziții la unii suspecți.

Miercuri, 25 de persoane au fost arestate în unsprezece state federale, precum și în Italia și Austria. Aproximativ 3.000 de polițisti au fost implicați în raiduri. Parchetul federal acuză 22 de suspecți că ar fi plănuit o lovitură de stat. Nouăsprezece inculpați sunt deja în arest.

Președintele Oficului Federal de Poliție Criminală (BKA), Holger Münch, presupune că și alți suspecți vor fi luați în custodie, în cursul zilei. În jurnalul televiziunii ZDF, el a precizat că în cursul anchetei au avut loc deja 150 de percheziții de imobile și au fost confiscate unele arme. Între timp, în centrul anchetei se află 54 de suspecți.

Pericol destul de real

Nici Münch, nici președintele Oficului pentru Protecția Constituției, Thomas Haldenwang, nu se îndoiesc de gravitatea presupuselor planuri de lovitură de stat ale „cetățenilor Reichului”. Haldenwang a vorbit despre un „pericol destul de real”, emanat de grup.

Între timp, forțele de ordine au dobândit o imagine de ansamblu asupra conținutului și dezvoltării acestor prezumtive planuri pentru o lovitură de stat. Cu toate acestea, nu e clar când acestea urmau să fie puse în practică.

Procurorul federal, Peter Frank, a subliniat la emisiunea „Punct Fierbinte”, de la ARD: „Presupunem că oamenii din această grupare au fost hotărâți și siguri că vor face ceva”. Prin urmare, a fost corect să acționăm acum și să punem capăt intențiilor lor.

Șeful BKA, Münch, a justificat faptul că au trecut luni de zile până la razia de proporții, spunând că trebuiau strânse suficiente dovezi că este vorba despre o organizație teroristă. În grupare era un „consiliu” care lua decizii și un braț militar, despre care se spune că și-ar fi procurat și arme.

Expertul în terorism, Peter Neumann, nu are îndoieli cu privire la pericolul grupării. Cel mai mare pericol de violență teroristă provine de la așa-zișii cetățeni ai Reichului, a declarat Neumann, pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland.

„Ei sunt capabili și dispuși să comită acte grave de terorism împotriva statului”, consideră el.

Experta în probleme interne și vicepreședintă a facțiunii Uniunii CDU/CSU, Andrea Lindholz, a spus pentru Rheinische Post, că ea consideră așa-numita autoguvernare și pe „cetățenii Reich-ului, ca „orice altceva, în afară de teoreticieni ai conspirației și dezaxați”.

Acțiunea „Umbra”

Razia este una dintre cele mai mari din istoria Republicii Federale și vizează o rețea larg răspândită, dar bine structurată de cetățeni ai imperiului și ideologi complotiști, suspectați că au fondat sau susținut o organizație teroristă. La BKA, acțiunea se numește „Umbraă”. Grupul ar fi plănuit să folosească forța pentru a distruge ordinea statului și pentru a provoca o răsturnare prin forța armelor.

Printre presupușii conspiratori se numără un prinț, un fost parlamentar și judecător AfD din Berlin și un fost consilier municipal AfD din Saxonia. La fel, mai mulți foști militari din Bundeswehr, printre care foști membri ai Comandamentului Forțelor Speciale (KSK) și parașutiști, dar și medici și antreprenori.

Investigațiile autorităților de securitate au început în primăvara acestui an, după informații inițiale de la Oficiul de Stat pentru Protecția Constituției, din Hessa. Acolo îl identificaseră pe un nobil, Heinrich XIII, Prinț von Reuss, în vârstă de 71 de ani. Reuss e antreprenor imobiliar cu sediul în Frankfurt pe Main și administrator al unei cabane de vânătoare din Bad Lobenstein, în Turingia de Est.

De mai multă vreme sub supravegherea Oficiului pentru Protecția Constituției, el a fost acum arestat. Anchetatorii cred că el lucrează la un sistem de buncăre cu alimentare autonomă cu energie electrică și apă pe proprietatea sa din Turingia și a adunat în jurul lui un fel de „consiliu al oamenilor cu idei asemănătoare”.

În mediul „Reichsbürger”, se spune că nobilul a obținut renumele după ce a vorbit la o conferință la Zürich, în 2019, despre convingerile sale: industria financiară a distrus monarhia, Primul Război Mondial a fost instigat de francmasoni, Republica Federală de astăzi nu este un stat suveran, iar Legea fundamentală nu este o constituție, ci a fost scrisă de Aliați, pentru a-i domina pe germani.

Planuri pentru Ziua X

Potrivit constatărilor anchetatorilor, printre altele, ar fi trebuit să existe un atac armat asupra Bundestagului, o lege marțială iminentă, proclamarea unui nou guvern și înființarea unei noi armate germane.

În convorbirile telefonice interceptate, se spunea că în spatele unei eventuale tentative de lovitură de stat se afla nu numai prințul, ci și o organizație puternică, „Alianța”. Totul ar fi fost pregătit, telefoanele prin satelit au fost deja achiziționate și distribuite celor mai importanți jucători.

În plus, ar fi fost comandate uniforme pentru noii militari. Se spune că presupusa rețea ar fi plănuit să instaleze un nou guvern în jurul lui Reuss și o aripă militară. Un fost consilier municipal AfD din Saxonia ar fi trebuit să procure „materialul” pentru campanie.

„Ziua X” urma să aibă loc în martie, apoi la începutul lunii septembrie. Scenariul pare pe cât de absurd, pe atât de periculos: un cuvânt de cod urma să fie emis prin radio, după care să fie declanșate „pene de curent”.

Un comando format din foști soldați ar fi urmat să ia cu asalt parlamentul german și să-i pună în cătușe pe membrii Bundestag-ului, iar guvernul urma să fie răsturnat.

(foto articol: ©Tobias Machhaus|Dreamstime.com)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro