Pot China și SUA să pună capăt războiului din Ucraina?

Dacă ar vrea, China ar putea pune Rusia sub o presiune enormă. În același timp, oboseala războiului se răspândește în SUA. Cele două mari rivale ar putea lucra împreună pentru pace, scrie Deutsche Welle.

Probabil că singura persoană din lume care are o influență reală asupra lui Vladimir Putin este autodeclaratul său prieten – Xi Jinping. Xi și-a văzut neabătut de vizita sa la Moscova, în pofida faptului că Putin este căutat în baza unui mandat emis de Curtea Penală a ONU.

Influența Chinei la Moscova este rezultatul deciziillor diplomatice și al dependenței economice. China, a doua cea mai importantă economie a lumii, nu a condamnat până acum invazia rusă în Ucraina. Mai mult, în timp ce Occidentul impune sancțiuni tot mai dure Rusiei, China face contrariul și își extinde comerțul cu Moscova.

Obiectiv comun: ruperea dominației Occidentului

„De fapt, războiul brutal de agresiune al Rusiei nu este în interesul Chinei. Războiul perturbă redresarea economică a Chinei după trei ani de politică de tip Zero Covid. Având în vedere cursul războiului, Beijingul riscă să se plaseze de partea învinsului”, spune Henning Hoff, editor executiv al ”Internationale Politik Quarterly”, pentru Deutsche Welle.

El atrage atenția că Beijingul încearcă „să culeagă beneficiile economice de pe urma războiului și a consecințelor sale”, între altele prin cumpărarea de petrol și gaze mai ieftine din Rusia. În schimb, China își poate crește exporturile către Rusia într-un moment în care relațiile comerciale cu Occidentul devin mai dificile. SUA speculează că acestea includ echipamente tehnice civile care pot fi folosite în scopuri militare.

Rusia devine prin urmare mai dependentă de China și nimeni nu are o influență mai mare asupra Moscovei decât regimul de la Beijing. Dacă ar dori acest lucru, Xi l-ar putea convinge pe Putin să negocieze încetarea războiului. Până acum, Xi s-a limitat la trasarea unei singure linii roșii pentru președintele rus, când a arătat că folosirea armelor nucleare iese din discuție pentru China.

Există însă un interes chinezesc primordial, mai mare chiar decât războiul. China are nevoie de Rusia ca partener pentru a impune o ordine mondială fără dominația occidentală. Prin urmare, din punctul de vedere al lui Xi, Rusia nu trebuie să piardă războiul. Bine nu ar fi pentru președintele chinez nici dacă sistemul Putin ar eșua, ceea ce ar reprezenta un regres pentru modelul autoritar de guvernare adoptat de el însuși.

Dependența Rusiei este în interesul Chinei

În plan extern, China încearcă să acționeze ca mediator în războiul din Ucraina. Cu toate acestea, un plan de pace prezentat de un reprezentant al guvernului chinez la Conferința de Securitate de la München din februarie s-a dovedit prea vag. Documentul nu conținea cererea de retragere a trupelor rusești din Ucraina – indispensabilă pentru Kiev și Occident.

De altfel, vizita lui Xi la Moscova a fost însoțită de multă retorică de pace în presa chineză, chiar dacă Xi nu a menționat războiul în public. Iar Putin a părut să joace într-o oarecare măsură jocul: „Rusia este deschisă la o soluționare a crizei ucrainene prin mijloace politico-diplomatice”, a scris el într-un articol pentru ”Ziarul Poporului” din China, cu puțin timp înainte de vizita omologului chinez la Moscova.

Putin a insistat asupra faptului că Ucraina trebuie să recunoască „noile realități geopolitice” odată cu anexarea de către Rusia a Crimeei în 2014 și a patru regiuni ucrainene anul trecut. De luat în seamă este faptul că Putin nu mai vorbește despre faptul că Ucraina nu este deloc un stat real, condus de naziști și că trebuie să fie anexat la Rusia.

Așadar, în demersul de căutare a păcii, ce putem aștepta din partea Chinei? Nu prea multe în acest moment, crede Wolfgang Ischinger, fostul șef al Conferinței de Securitate de la München.

Într-un interviu acordat DW acum câteva zile, Ischinger a declarat: „Din cauza atmosferei tensionate actuale dintre SUA și China, Beijingul nu prea este deloc stimulat să își reducă apropierea de Rusia”. Dacă războiul se prelungește și mai mult iar Rusia este astfel slăbită și mai mult din punct de vedere militar, economic și politic, Rusia va deveni și mai dependentă de China. „Din punctul de vedere al Chinei, aceasta ar putea să nu fie deloc o evoluție rea”, a spus Ischinger.

Teama tot mai mare de război în Germania

Așadar, presiunea pentru a căuta pacea între Rusia și Ucraina nu vine în prezent din partea Chinei și nici din partea țărilor aflate în război. În războiul lor de poziție și de uzură, ambele părți se pare că încă mai cred că pot repurta o victorie decisivă din punct de vedere militar.

Presiunea vine mai mult din partea țărilor occidentale care sprijină Ucraina. Populațiile acestora resimt în mod clar efectele economice ale războiului, sub forma penuriei de energie, a inflației și a bugetelor publice suprasolicitate, care împuținează bugetele altor proiecte.

În Germania, teama de război este în creștere. Într-un sondaj realizat de compania de asigurări R+V și publicat în urmă cu câteva zile, 63% dintre respondenți se tem că Germania nu este capabilă să se apere singură iar 55% dintre ei sunt îngrijorați că Germania va fi implicată într-un război – o creștere cu 13 puncte față de 2022.

Angajamentul lui Biden față de Ucraina este riscant din punct de vedere politic

Între timp, în SUA, de departe cel mai important susținător al Ucrainei, scade disponibilitatea de a continua sprijinul atât de generos pentru țara europeană – atât în rândul populației, cât și al republicanilor – în timp ce perspectiva de pace continuă să întârzie. Pe termen lung, situația este riscantă din punct de vedere politic pentru președintele Joe Biden, care s-a angajat la Kiev să sprijine Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.

Stephen Walt scrie în revista Foreign Policy că Biden și-a legat astfel soarta politică de rezultatul războiului. „Măsurat în raport cu ceea ce a promis, orice altceva mai puțin decât o victorie completă va părea un eșec. Iar dacă Beijingul sprijină și mai mult Rusia, Biden ar putea fi obligat să impună noi sancțiuni Chinei, ceea ce ar pune în pericol redresarea economică în SUA. Și atunci, posibilii candidați republicani la președinție „și-ar linge degetele”, sperând la o victorie în 2024, scrie Walt.

De altfel, pare că oboseala războiului are deja impact asupra administrației Biden. Interpelat de un membru republican al Congresului, secretarul de stat Antony Blinken a lăsat să se înțeleagă că Ucraina ar putea să nu fie capabilă să recupereze toate teritoriile ocupate de Rusia. O declarație echivalând cu ruperea unui tabu.

Ideea unei inițiative de pace între SUA și China vine din Europa

Atât pentru Washington, cât și pentru Beijing, războiul din Ucraina este, în cele din urmă, doar o parte a unei confruntări mai mari între ele, respectiv între două sisteme, unul democratic și unul autocratic. Iar în această confruntare tot mai mare, spune Henning Hoff, „Germania și Europa vor trebui să se poziționeze mai puternic și să caute să stea umăr la umăr cu americanii în mai multe domenii decât până acum“.

O altă consecință a acestei confruntări pentru europeni este „necesitatea urgentă a unei contribuții europene mai mari în ceea ce privește securitatea militară, inclusiv pentru ca SUA să se poată concentra mai mult pe zona Indo-Pacifică”.

SUA, ca principal susținător, au cea mai mare influență asupra Ucrainei iar China are cea mai mare, probabil singura, influență asupra Kremlinului.

La un summit recent al UE, Xavier Bettel, premierul micului Luxemburg, a fost cel care i-a cerut lui Joe Biden să negocieze un plan de pace privind Ucraina împreună cu Xi Jinping. Celelalte state ar accepta acest lucru, a spus Bettel.

Probabil că asta ar prefera multe state din UE: cei doi mari actori din politica mondială să rezolve problema Ucraina-Rusia între ei și, astfel, și pentru europeni.