Poveștile nu mai sunt ce-au fost: revoluția digitală a lecturii pentru copii
În ultimii ani, lectura pentru copii s-a mutat din ce în ce mai des în spațiul digital, iar acest lucru nu înseamnă doar ecrane colorate și efecte sonore. Înseamnă un alt mod prin care părinții și copiii pot petrece timp împreună în jurul unei povești, care se construiește în timp real, prin alegerile lor, dialog și joacă interactivă. Când platformele sunt bine gândite, cu opțiuni de personalizare, conversații ghidate și conținut adaptat vârstei, mediul digital poate deveni ceva ce ne unește, nu ne alienează. Iar în 2025 vedem cum această direcție capătă formă concretă prin Let’s Story!, o platformă digitală gratuită lansată de Kinder prin care părinții și copiii pot crea împreună povești interactive și personalizate, într-un mediu sigur și educativ, în limba engleză.
Let’s Story!, care este o secțiune interactivă integrată în aplicația Applaydu, aduce funcționalități precum generarea automată de povești ce pot fi citite sau ascultate alegând personajele, locația și tema, împreună cu copiii. Ele sunt adaptate vârstei copilului, conțin și activități post-lectură, definiții pentru cuvintele mai complexe și prompturi pentru conversații între părinți și copii. Platforma este gratuită, nu conține reclame sau achiziții în aplicație și include opțiuni de control parental, precum limitarea timpului de utilizare și acces offline la poveștile salvate. Pentru copii, asta înseamnă povești personalizate, adaptate nevoilor lor de dezvoltare. Pentru părinți, înseamnă o oportunitate de a transforma lectura într-un ritual comun, ușor de integrat în programul zilnic al familiei.
De ce poveștile digitale nu sunt doar „timp petrecut în fața ecranului”?

Principala diferență ar fi că lectura digitală nu este o formă de consum pasiv de conținut, ci se pune accentul pe colaborare. Ideea e că adultul și copilul folosesc împreună aplicația și povestea ca pe un teren de joacă pentru conversație.
Literatura științifică vorbește de ani buni despre „dialogic reading”, o tehnică în care adultul pune întrebări deschise, cere copilului să anticipeze, îi cere să lege idei, iar copilul ajunge astfel din ascultător să devină co-autor. Când acest principiu e tradus cu grijă într-un e-book, interacțiunea se schimbă vizibil. Un studiu publicat în jurnalul Frontiers în 2021, care a testat un e-book cu un personaj ce modelează întrebări dialogice, concluzionează limpede: „Atunci când eBook-urile includ personaje care susțin povestea, ele pot deveni un mijloc prin care lectura aduce familiile mai aproape.”
Personalizarea lecturii este un al doilea pilon al lecturii digitale cu sens pentru educarea copilului. Nu e vorba doar de a introduce numele copilului în text sau o fotografie în fundal, ci de a-i da opțiuni reale asupra personajelor, locurilor și temelor, pentru ca povestea să capete relevanță emoțională. Natalia Kucirkova, cercetătoare care a studiat pe larg felul în care personalizarea schimbă modul în care citim cu cei mici, notează într-o lucrare de cercetare că „s-a constatat că materialele de lectură digitală personalizate promovează o interacțiune părinte–copil plăcută pentru amândoi, una de durată.”. Cu alte cuvinte, când povestea „se lipește” de viața copilului, crește și plăcerea de a citi împreună, iar discuțiile țin mai mult.
Un al treilea pilon ține de rezultatele pe care le obțin tipul acesta de povești. Meta-analizele care au comparat lecturile tradiționale cu versiunile digitale arată că tehnologia, folosită în mod controlat, poate aduce creșteri cuantificabile în educația copilului, mai ales pe partea de vocabular și de înțelegere a textului.
„S-a constatat că materialele de lectură digitală personalizate promovează o interacțiune părinte–copil plăcută pentru amândoi, una de durată.” – Natalia Kucirkova, Journal of Early Childhood
De exemplu, o sinteză din Review of Educational Research precizează: „S-a descoperit un beneficiu mic, dar semnificativ, al tehnologiei pentru capacitatea de înțelegere a unei povești și expresivitatea vocabularului copilui. Când am investigat diferitele caracteristici ale lecturilor digitale, elementele multimedia precum imaginile animate, muzica și efectele audio s-au dovedit benefice din acest punct de vedere.”
Aici intervine diferența fină dintre „ecran” și „platformă de lectură”. În același studiu citat mai sus despre e-book-ul cu întrebări modelate, autorii atrag atenția că elementele care distrag, precum jocurile video care rup atenția, pot sabota discuția și atenția colaborativă dintre părinte și copil. Soluția e un design prietenos, care invită la dialog, nu la tapăit pe ecran fără țintă.
Când întrebările sunt puse la momentul potrivit, când controlul trece natural de la părinte la copil și înapoi, cititul devine o conversație care apropie. „Cercetarea actuală arată că utilizarea împreună a unui e-book care promovează lectura dialogică poate influența modul în care părinții și copiii interacționează în timpul lecturii”, notează cercetătorii, subliniind că efectele s-au observat inclusiv atunci când lectura a continuat ulterior cu o carte tipărită, deci chiar și dincolo de aplicația inițială.
Personalizarea poveștilor digitale și impactul asupra relației părinte–copil

Foto: Vitaly Gariev via Unsplash
Revoluția digitală a lecturii înseamnă, în acest context, și o schimbare de roluri pentru părinte. Nu mai e „cititorul oficial” care deține textul, ci un partener de joc care formulează întrebări, traduce concepte, râde și se miră împreună cu copilul. Din această perspectivă, Let’s Story! încearcă să creeze un cadru în care adultul să intre ușor în dialog: textul are ritm și pauze pentru discuții, are definiții pe loc pentru cuvintele complicate, are sugestii pentru ce se poate face după ce povestea s-a încheiat.
E și unul dintre motivele pentru care proiectul a fost gândit în colaborare cu mediul academic: Departamentul de Educație al Universității Oxford coordonează de șase ani LiFT (Learning for Families through Technology), un program care studiază cum învață copiii prin tehnologie în familie și ce funcții ale aplicațiilor chiar contează.
Pe teren, Let’s Story! pleacă de la două constatări simple: copiii învață mai ușor când se joacă, iar părinții își doresc lecturi cu sens, dar pe care să le poată integra realist în programul lor. De aici vin temele ușor de ales, precum prietenie, diversitate, onestitate, natură, învățare și arhitectura poveștii „alege-ți personajul, locul, intriga”, care îl face pe copil să observe, pas cu pas, din ce se construiește o narațiune.
„Cercetarea actuală arată că utilizarea împreună a unui e-book care promovează lectura dialogică poate influența modul în care părinții și copiii interacționează în timpul lecturii” – Frontiers in Psychology, 2021
Când copilul decide că povestea se petrece pe o insulă sau într-o pădure, când schimbă un final, când alege o prietenie de salvat sau o greșeală de reparat, cititul devine exersarea unei competențe narative. Ulterior, mici jocuri de după lectură, un puzzle logic, o provocare de vocabular, o discuție despre „ce ai fi făcut tu” fixează ideile fără să rupă farmecul.
Un alt beneficiu al aplicației este că este util pentru copiii care acum fac cunoștință cu o limbă străină, precum engleza. Aici, din nou, literatura de specialitate oferă un argument: când copilul aude un cuvânt nou într-un context încărcat afectiv, are șanse mai mari să-l rețină.
De altfel, studiile arată că repetițiile, ritmul și întrebările deschise explică o parte importantă din câștigurile de vocabular în lectura împreună, indiferent de format; platformele digitale care știu să reproducă aceste mecanisme creează o punte între vechiul ritual al basmelor spuse la culcare și noile obiceiuri ale unei familii în care tehnologia e mereu la un pas distanță.
Există și o așteptare tot mai clar formulată în rapoartele internaționale: nu e suficient să protejăm copiii de riscurile online; trebuie, în același timp, să le maximizăm oportunitățile. „Într-o lume digitală, provocare noastră e dublă: să reducem riscurile și, în același timp, să maximizăm beneficiile internetului pentru fiecare copil”, spunea încă din 2017 Anthony Lake, director executiv UNICEF la acea vreme. E o frază care descrie perfect miza platformelor de tipul Let’s Story!: un spațiu online fără reclame, fără achiziții în aplicație, cu filtre de vârstă și control parental, dar care nu se oprește la „fără”, ci propune activități care să creeze obiceiuri bune de citit și discutat.
De altfel, platforma este ghidată de cercetările Departamentului de Educație al Universității Oxford și adusă la viață prin expertiza în gaming a Gameloft și tehnologiile de ultimă generație Microsoft. Scopul este de a promova creativitatea, dragostea pentru lectură și apropierea dintre părinți și copii, oferind în același timp oportunități nelimitate de explorare și joacă.
Cum arată experiența Let’s Story! pas cu pas

Cum se traduce asta, practic, într-o aplicație folosită seară de seară? În primul rând, prin scenarii ușor de construit de către părinte. Let’s Story! îți cere să alegi structura poveștii (personajele, locul, tema) apoi îi lasă copilului loc să decidă cum se desfășoară narațiunea. La final, îți sugerează ce ați putea discuta: cuvinte-cheie de verificat împreună, o situație morală de întors pe toate părțile, o scurtă recapitulare în care copilul să povestească „cu cuvintele lui”. În al doilea rând, îți dă libertatea de a păstra ritmul familiei: povești mai scurte pentru serile obosite, povești mai lungi pentru weekend, opțiunea de a salva și citi offline în călătorie. În al treilea rând, în integrarea cu lumea „din cutie”: scanarea unui cod QR de pe ambalajele Kinder Chocolate participante deblochează personaje, decoruri sau teme noi și, pentru părinții pragmatici, intrarea într-o promoție cu vouchere iStyle de 4000lei pentru tablete, pe baza unui bon cu produse Kinder Chocolate de minimum 10 lei încărcat pe Kinder Chocolate – Let’s Story! – un mecanism care ancorează experiența digitală în obiecte reale.
Apropo de vârstă și etape, Let’s Story! organizează conținutul pe trei intervale: 3–5 ani, 5–7 ani și 7–9 ani. Nu e o simplă grilă de dificultate; în practică, înseamnă că același concept, să zicem cel de „adevăr și minciună”, arată diferit pentru un preșcolar, pentru un copil din clasa pregătitoare și pentru un elev de clasa a doua. La cei mai mici, accentul cade pe recunoașterea emoțiilor și a consecințelor imediate; la cei mijlocii, pe cauză–efect și repararea greșelilor; la cei mai mari, pe perspectivă, motivații și felul în care cuvintele dor sau vindecă. Un modul de definire a cuvintelor complicate face tranziția mai blândă, iar faptul că anumite povești există și în biblioteci clasice (Cartea Junglei, Povestea Tăietorului de Bambus etc.) ajută familia să alterneze digitalul cu tipăritul, în funcție de moment.

În România, o parte dintre anxietățile părinților vin din mesajele contradictorii primite ani la rând: limitează timpul de ecran, dar susține-l pe copil să învețe în online; evită aplicațiile, dar oferă-i aplicații educaționale. Cercetările internaționale arată că părinții au nevoie de ghidaj clar în a maximiza oportunitățile digitale, nu doar în a reduce riscurile. Programme precum „Parenting for a Digital Future”, coordonate de cercetători precum Sonia Livingstone, arată că părinții merg, inevitabil, pe o linie de mijloc între „permite” și „restricționează”, iar cheia ar putea consta în activități concrete de colaborare, ușor de replicat acasă. Un raport LSE din 2021 remarcă faptul că mulți părinți folosesc deja platforme, videoclipuri educaționale și aplicații pentru a-și susține copiii, dar au nevoie de mai multe exemple despre cum să o facă eficient și cu sens. Let’s Story! poate umple o parte din acest gol, pentru că traduce teoria în scenarii practice, repetabile.
Pe durata campaniei (1 septembrie – 19 octombrie 2025), mecanica promoțională conectează experiența digitală cu realitatea de zi cu zi: scanarea codului QR de pe pachetele Kinder Chocolate participante deblochează elemente suplimentare în aplicație, de la personaje la locații și teme, iar înscrierea bonului cu produse Kinder Chocolate de minimum 10 lei pe Kinder Chocolate – Let’s Story! oferă șansa de a câștiga unul dintre cele 25 de vocuhere iStyle de 4000lei fiecare pentru o tableta.
Dincolo de premiu, importantă e rutina care se creează: copilul alege, părintele întreabă, povestea se construiește, iar la final rămâne ceva ce nu încape într-o statistică, adică senzația că „am făcut ceva împreună”. Asta e unitatea de măsură pe care nicio tehnologie nu o poate suplini, dar pe care o poate, dacă e bine gândită, încuraja constant.
Tehnologia ca sprijin, nu ca substitut al cărților tipărite
Poate cea mai importantă concluzie, după această documentare prin studii și aplicații, e că revoluția digitală a lecturii nu e despre a înlocui cărțile din bibliotecă, ci despre a înmulți ocaziile de a sta împreună. Într-o seară, povestea e una tipărită, cu miros de hârtie și pagini groase, în alta e un e-book care te invită să alegi și să vorbești. În ambele copilul învață să citească lumea, iar părintele descoperă un vocabular comun cu el. Iar când tehnologia e folosită pentru a porni conversația, nu pentru a o acoperi cu efecte, se întâmplă lucrul despre care vorbesc la unison cercetătorii: timpul petrecut împreună crește, iar din el se nasc, încet, cuvinte noi, idei noi și, mai ales, obiceiuri care țin.
În final, mesajul practic rămâne surprinzător de simplu: lăsați tehnologia să vă ajute să citiți mai mult împreună, nu să citiți mai puțin. Lăsați copilul să aleagă, dar păstrați întrebările voastre vii. Lăsați povestea să pornească pe ecran, dar continuați la masă, în drum spre parc sau înainte de culcare. Acolo se construiește alfabetul care chiar contează: alfabetul unei relații care știe să-și spună propriile povești.
Articol susținut de Kinder