Pozitia fata de OMG-uri

Am citit si recitit articolul „10 motive pentru care nu as consuma niciodata OMG-uri”. In mod ironic, desi intentia Dvs. declarata este „sa echilibrez dezbaterea”, articolul este clar partinitor, intr-o singura directie, argumentele impotriva OMG predominand (asa cum s-a intamplat si in articolul Dvs. precedent, publicat pe 12 martie).

Personal, marturisesc ca nu am o parere clar formata – insa dorind, la randul meu, „sa echilibrez dezbaterea” (si anticipand o avalansa de eseuri anti-OMG la acest concurs), am decis sa joc rolul de „avocat al diavolului” si sa incerc sa contracarez, pas cu pas, cele 3 categorii de argumente ale Dvs.:

1. Alergii: Intr-adevar, statisticile medicale ne arata tot mai multi oameni sufera de alergii, acestea tinzand sa devina un fel de „maladii ale secolului 21”. Aici insa am o misiune foarte usoara, din moment ce chiar Dvs. recunoasteti ca „din punct de vedere medical este greu de dovedit”! E suficient – practic asta inseamna o recunoastere chiar de catre activistii anti-OMG ca NU exista vreo legatura stiintific dovedita intre alimentele OMG si raspandirea alergiilor. Atata vreme cat stiinta nu si-a spus cuvantul, restul sunt pure speculatii.

2. Intoxicari: Spuneti ca „modificarile genetice in stadiul actual de dezvoltare pot cauza efecte imprevizibile. Unul dintre aceste efecte poate fi productia de toxine noi in OMG-uri” (sublinierile imi apartin si sunt menite sa evidentieze acelasi contra-argument ca la 1 – speculatii!). Exemplul cu porumbul firmei Monsato (MON863) sustine de minune contra-argumentul meu. Spuneti ca „testele de laborator au demonstrat ca acest tip de porumb a provocat intoxicatii la nivelul ficatul si rinichilor la sobolanii testati”, dar uitati sa mentionati ca European Food Safety Authority (EFSA) a aprobat porumbul ΜΟΝ863 pentru consumul atat al animalelor, cat si uman! Aceasta deoarece EFSA a concluzionat ca modificarile la nivelul ficatul si rinichilor la sobolanii testati s-au situat de fapt in limite normale pentru acest tip de experiment, iar metodele statistice folosite de Séralini si colaboratorii sai (in studiul care a tras semnalul de alarma initial) in analiza datelor au fost incorecte.

3. Rezistenta la antibiotice: Trebuie sa inchei aceasta prima categorie cu acelasi contra-argument: din moment ce stiinta nu si-a spus ultimul cuvant, ne aflam pe taramul speculatiilor.

Trecand acum la a doua categorie de argumente (cele liberale), marturisesc ca argumentul Dvs. numarul 4 (Monopoluri mondiale) m-a cam derutat, intrucat nu ma asteptam sa-l aud de la un om tanar si liberal! Exista firme care investesc multi bani in cercetare si produc atat substantele chimice destinate protectiei plantelor tip OMG, cat si semintele plantelor respective – asa este, dar nu e asta o politica sanatoasa a fiecarei firme, sa incerce integrarea productiei atat ‚upstream’, cat si ‚downstream’?

Spre exemplu, in Romania Petrom incearca nu numai sa produca titei, ci si sa rafineze petrolul si sa distribuie benzina si celelalte produse. Cum „se asigura un monopol nefiresc” atunci nu inteleg! Urmand exemplul de mai sus, Rompetrol incearca acelasi lucru, iar alte companii incearca sa integreze macar segmente pe traseul productie-distributie. Competitia exista si cea mai performanta firma are cele mai mari profituri. Nu cred ca putem vorbi de un monopol pe piata produselor petroliere din Romania – si nici macar nu am ales un exemplu prea fericit, pentru ca am avut in acest domeniu un super-monopol de stat pana in 1989, iar apoi industria produselor petroliere a fost printre ultimele privatizate in Romania.

Deci spiritul pietei libere inseamna concurenta intre Monsanto, Pioneer si alte firme, care se manifesta din plin in acest domeniu. Iar daca s-ar constata tendinte de formare de monopol, asta in nici un caz n-ar fi vina OMG-urilor, ci a autoritatilor de reglementare a pietei, care trebuie sa urmareasca si sa sanctioneze astfel de fenomene!

5. Eficienta economica redusa. Spuneti ca „OMG-urile sunt profitabile numai pentru cultivatorii care au la dispozitie ferme si suprafete mari de cultura. Agricultorii mici si mijlocii pierd din acest proces”. Acest lucru nu se intampla numai in domeniul OMG-urilor, ci in general in agricultura! Este pur si simplu o lege a economiei de piata. Unul din principalele motive pentru care agricultura Romaniei este „la pamant” e tocmai fragmentarea excesiva a fermelor agricole (marimea unei ferme fiind in medie de abia 3-5 hectare, din cate stiu), care duce la practicarea unei agriculturi de subzistenta adecvata secolului 19, si nu secolului 21!

De asemenea, agricultura SUA este mult mai profitabila decat cea a UE (in pofida subventionarii masive a celei din urma) tocmai datorita faptului ca, in medie, americanii dispun de ferme si suprafete mult mai mari de cultura agricola decat europenii. Si in final, conform ministrului Attila Korodi „pe datele statistice din Ungaria, dupa ce OMG-urile au fost interzise, pretul porumbului a crescut cu 20%” – pai nu inseamna asta ca porumbul modificat genetic are o eficienta economica mai mare, cel putin pentru consumator?!?

6. Spuneti ca „Omg-urile nu rezolva problema foametei pe Glob”. Dar nici nu ar putea sa faca asa ceva – cel mult OMG-urile pot sa-si aduca o contributie la eradicare foametei, care are are cauze mult mai adanci. Ideea ca „OMG-urile au fost create pentru a mari profitul si nu pentru hrana” este socant de ne-liberala si mi-e greu s-o comentez… Voi spune doar ca eu am incredere in „mana invizibila” a economiei de piata, care de la Adam Smith incoace a dovedit ca atunci cand firmele/indivizii cauta profitul personal in conditii de piata, de competitie corecta, toata lumea (si societatea in ansamblu) are de castigat.

Argumente ecologice: 7. Biodiversitatea. Trecand la a treia categorie de argumente, indraznesc sa afirm ca „biodiversitatea” este un concept extrem de larg, care poate fi interpretat in multe feluri (inclusiv, sau poate mai ales, in functie de interesul celui care foloseste argumentul!) si tocmai de aceea nu cred ca biodiversitatea poate fi un argument de succes impotriva cultivarii OMG-urilor.

Am discutat mai sus problema suprafetelor necesare cultivarii, deci nu voi reveni asupra ei. Voi incheia aratand ca multi suporteri ai OMG-urilor considera ca, dimpotriva, OMG-urile contribuie la cresterea biodiversitatii, prin accelerarea unor procese care ar putea avea loc in natura intr-un interval de timp mult mai mare.

8. Contaminarea genetica. Aici am o obiectie fata de folosirea cuvantului „contaminare”, care are puternice conotatii negative in limba romana! Dar, de fapt, cred ca „genetic contamination” are aceleasi conotatii in engleza – si arata de fapt forta lobby-ului anti-OMG, care a reusit in mare masura sa-si impuna vocabularul preferat in dezbatere. Nu am reusit sa gasesc pe Internet prea multe detalii despre exemplele pe care le dati (1999 – sfecla de zahar si 2000 – culturile de porumb traditional), deci nu pot comenta asupra lor. Dar cred ca polenizarea incrucisata a plantelor este veche de cand lumea, deci probabil avem de-a face mai mult cu accelerarea unor transformari in natura – si nu cu o catastrofa ecologica.

9. Rezistenta accentuata: Faptul ca „ in decursul anilor au aparut buruieni si daunatori rezistente la chimicalele dezvoltate pentru combaterea lor” reprezinta un efect secundar al folosirii chimicalelor in agricultura, care are loc de peste 100 de ani, deci nu este corect sa aruncam problema in totalitate in spatele OMG-urilor.

In final, am ajuns la argumentul bonus (10 – de considerent moral). Aici, in final, va dau dreptate! Si eu sunt ingrijorat si consider ca nu este bine ca oamenii „sa se joace de-a Dumnezeu” si sa incerce modificarea unor legi ale firii care pot avea consecinte nebanuite. Problema aici este insa extrem de larga si include mult mai multe aspecte ale stiintei secolului 21 (spre exemplu, clonarea umana, impotriva careia sunt absolut convins ca trebuie luptat in modul cel mai categoric posibil – si care a fost de fapt deja interzisa prin lege in mai multe tari). Prin comparatie, problema OMG-urilor nu cred ca ocupa locul 1 intr-o lista a prioritatilor.

In finalul acestui eseu, voi incerca sa aduc in discutie situatia SUA. Cu regret am observat ca in articolul Dvs. din 12 martie se strecoara discret o serie de prejudecati si stereotipuri anti-americane, care tind, din pacate, sa devina un fel de dogma la nivel european. Astfel, prezentati situatia de genul „consumatorii au inceput sa se trezeasca abia acum” (traducere: americanii sunt prosti!), „lobby-ul in favoarea OMG-urilor este atat de puternic incat abia acum s-a deschis o dezbatere pe etichetarea produselor” (traducere: in America tot ce conteaza sunt banii ca sa cumperi lobby si orice problema se rezolva!) si alte asemenea chestiuni.

Vreau sa fiu bine inteles: nu sunt deloc un „fan” neconditionat al Statelor Unite. Traind insa aici de aproape 2 ani si jumatate (de cand am inceput un doctorat in stiinte politice) am avut ocazia sa cunosc mai bine societatea americana – si cred ca am reusit, cel putin in parte, sa separ miturile si prejudecatile care predomina in Europa de adevar. In primul rand, cred ca este complet falsa idea ca in SUA consumatorul este total la cheremul marilor companii.

Dimpotriva, Statele Unite sunt o societate destul de litigioasa – si pericolul de a fi dat in judecata (si plati apoi la despagubiri din greu, mult mai mult decat in Europa, de pilda) cred ca este permanent in mintea managerilor marilor companii. OMG-urile (ca de altfel orice alte produse) nu intra in consum decat dupa o serie de teste complexe si complete care asigura ca aceste produse nu vor dauna sanatatii consumatorilor. De asemenea, agentiile responsabile cu acreditarea produselor (in primul rand FDA – Food and Drug Administration) au o traditie de peste 100 de ani si cred ca sunt mai puternice decat multe din agentiile similare din tari europene.

De aceea, privesc oarecum circumspect afirmatia Dvs. ca „la nivel comunitar exista reguli de protectie a consumatorului mult mai stricte”. E posibil ca eu sa nu stiu daca pe raftul magazinului de unde cumpar de obicei sunt alimente modificate genetic – si asta probabil pentru ca ma uit cu mai mare atentie la pret!:)

Dar am sa va spun o istorioara personala care cred ca ilustreaza perfect ceea ce am spus mai inainte referitor la prejudecatile si stereotipurile anti-americane care circula in Europa. Cand am plecat prima data de acasa, in ianuarie 2006, cumnatul meu (un tip tanar, inteligent, care lucreaza intr-o banca din Timisoara) mi-a zis ceva de genul „Batrane, o sa vezi ca o sa te descurci foarte bine. Un singur lucru va fi naspa: o sa te ingrasi!”. La care eu zic: „chiar nu vreau asta, o sa fiu atent la ce mananc, o sa fac miscare, etc.”. La care cumnatul, cu oarecare tristete in glas, imi da replica: „Degeaba! La ce hormoni si chestii baga americanii astia in mancare … n-ai cum sa eviti asta!”

Asa ca am ajuns in America oarecum speriat de „frankenfood”, si cateva luni am fost extrem de atent la tot ce faceam … Urmarea? Azi, dupa mai bine de 2 ani, sunt la exact aceeasi greutate cu care am plecat de acasa si ma simt excelent! Mananc normal, de la supermarket, si fac miscare moderat (in principal mers pe jos). Cumnatul meu, din pacate, s-a ingrasat de la nunta incoace cu vreo 20 de kilograme!:) Ceea ce cred ca sustine perfect teoria mea: nu-i dracul nici pe departe atat de negru’ in America – iar principala cauza a kilogramelor in plus, atat in SUA, cat si in Europa, este sedentarismul.

Deoarece ma apropii de 2000 de cuvinte (limita autoimpusa!), as vrea , in concluzie, sa citez din nou din articolul Dvs.: „avem dreptul sa luam decizii documentate. Avem dreptul sa aplicam principiul precautiei si sa asteptam rapoarte mai concludente. Avem dreptul sa spunem nu, chiar daca nu avem nici un argument. Pe langa aceste drepturi, suntem obligati sa dezbatem aceasta problema.”

Este exact ceea ce sustin si eu – o dezbatere civilizata, in spirit european.

Nu cred ca intrarea OMG-urilor pe piata (sustinuta de organisme oficiale precum Ministerul Agriculturii si Liga Asociatiilor Producatorilor) este un dezastru, asa cum sustin unele ONG-uri (mai bine zis NGO-uri, ca nu fie vreo confuzie!:) alarmiste. Atata vreme cat OMG-urile NU sunt periculoase intr-un mod dovedit stiintific asupra sanatatii noastre sau a mediului inconjurator, NU exista nici un motiv pentru a fi interzise. Si in nici un caz nu trebuie starnita o panica nejustificata in randul consumatorilor – dimpotriva, trebuie incurajata informarea concreta, pe baze stiintifice, a publicului larg.