Premierul Michel Barnier a fost la Élysée pentru a-și prezenta demisia. Macron are puține soluții pentru a scoate Franța din criza politică

Discuțiile pentru impunerea unui nou guvern sunt îngreunate de pozițiile foarte diferite ale celor trei grupuri politice din parlamentul fără majoritate și de perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, care fac negocierile și mai puțin posibile, scriu AFP, Reuters și Financial Times.

Premierul Michel Barnier a ajuns joi dimineață la Palatul Elysee, unde era așteptat să își prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron.

El a petrecut o oră la întâlnirea cu președintele, înainte de a se reîntoarce la Matignon, biroul premierului.

Pasul vine după ce, miercuri, deputații de extremă dreaptă și cei de stânga au votat pentru înlăturarea guvernului, aruncând Franța în a doua criză politică majoră în doar șase luni.

Ce urmează este greu de prevăzut.

Pariul pierdut al lui Macron

Macron a convocat alegeri anticipate în iulie pentru a obține ceea ce el a spus că ar fi o „clarificare” din partea alegătorilor cu privire la conducerea și direcția pe care o doresc pentru țară.

Alegătorii au oferit însă clarificări printr-o înfrângere usturătoare pentru partidul său și un parlament fără majoritate certă, care tocmai l-a demis pe prim-ministrul ales de președinte, Michel Barnier, din cauza unui buget care avea scopul de a reduce deficitul.

În prezent, Macron nu are prea multe alegeri simple, scrie Financial Times. „Este greu să găsim o cale către stabilitate”, a recunoscut François Patriat, un senator care îl susține de mult timp pe Macron.

Macron trebuie acum să aleagă un nou prim-ministru, care ar trebui să reziste mai mult decât Barnier, deși se confruntă cu aceeași ecuație parlamentară dificilă, în care trei blocuri fără majoritate își dispută controlul.

În acest timp, țara se apropie un termen limită pentru adoptarea bugetului pentru anul viitor, punând presiune pe Macron să acționeze rapid.

Graba de a găsi un nou premier

În timp ce a avut nevoie de două luni pentru a-l nominaliza pe Barnier, Macron va trebui să găsească mult mai rapid un înlocuitor de data aceasta.

Orice întârziere riscă să neliniștească și mai mult piețele financiare – costurile de împrumut ale Franței crescând deja săptămâna trecută din cauza temerilor că manevra bugetară a lui Barnier va eșua.

Un blocaj prelungit ar putea, de asemenea, să alimenteze și mai mult cererile privind demisia lui Macron.

Președintele urmează să se adreseze țării joi seara pentru a explica calea de urmat. El a început deja să caute potențiali candidați pentru Matignon, biroul premierului, și surse citate de presă spun că dorește să nominalizeze pe cineva în zilele următoare.

Printre numele care circulă în presa franceză se numără loialistul și ministrul apărării Sébastien Lecornu. Alte persoane vehiculate sunt centristul François Bayrou, un alt aliat, și Bernard Cazeneuve, un fost prim-ministru socialist.

Un guvern tehnocrat condus de un funcționar public sau de o personalitate apolitică este, de asemenea, o posibilitate.

La limita imposibilului

Miza pentru Macron este salvarea a ceea ce a mai rămas din cel de-al doilea mandat, protejând în același timp parte din palmaresul său, în special în economie, unde a adoptat reforme favorabile mediului de afaceri și reduceri de taxe.

Însă capacitatea președintelui de a impune o soluție credibilă este subminată de reducereea forței partidului său de centru, Renaissance, în urma alegerilor anticipate din iulie, deputații rămași nefiind în măsură să dicteze condițiile potențialilor parteneri.

Sarcina sa este îngreunată de faptul că extrema dreaptă și extrema stângă sunt acum încurajate de succesul lor comun în înlăturarea lui Barnier.

Franck Allisio, un deputat de rang înalt al Adunării Naționale (RN – extrema dreaptă), a declarat că partidul va continua să își promoveze prioritățile, cum ar fi creșterea puterii de cumpărare a francezilor și reducerea imigrației.

„Prin definiție, cererile noastre rămân, indiferent cine este prim-ministru, deoarece așteptările alegătorilor noștri nu s-au schimbat”, a declarat Allisio, care nu a exclus posibilitatea ca partidul să poată răsturna din nou guvernul.

Construirea unei coaliții este complicată și mai mult de faptul că toate partidele și facțiunile se gândesc la alegerile prezidențiale care vor urma.

„Toți sunt obsedați de alegerile din 2027, care modelează comportamentul șefilor de partide”, precum Marine Le Pen și liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon, a declarat Jean Garrigues, istoric specializat în parlamentul și constituția franceză.

„Acesta este motivul pentru care este atât de greu să se ajungă la un compromis în parlament”, a explicat el, potrivit Financial Times.

Un pact de neagresiune

Unii actori importanți de pe scena politică au îndemnat la o abordare diferită a alegerii viitorului prim-ministru, sugerând ca deputații să negocieze o formă de pact de neagresiune, care ar stabili câteva politici centrale de urmat în schimbul unui acord de a nu dărâma guvernul.

Boris Vallaud, șeful grupului socialist din parlament, a declarat că ar fi deschis unei astfel de inițiative, fără a clarifica dacă grupul s-ar rupe complet de actualii săi aliați din extrema stângă, care se opun oricărei cooperări cu Macron.

Gabriel Attal, fostul prim-ministru al lui Macron care conduce partidul centrist Ensemble pour la République, a făcut apel la o alianță similară care să se întindă de la stânga moderată la dreapta moderată, dar care să excludă ceea ce el a numit „extremele”.

„Acest lucru ne-ar scoate pe toți din situația în care guvernul este ostaticul lui Marine Le Pen”, a spus el, deși a recunoscut că nu știe dacă acest lucru este posibil.

Teritoriu necunoscut

În cazul în care parlamentul și guvernul nu pot respecta termenul constituțional pentru adoptarea unui buget – ceea ce s-a întâmplat doar de două ori în istoria modernă a Franței – este posibil să fie nevoie de soluții temporare, cum ar fi adoptarea unei legi de urgență și a unor măsuri executive pentru a prelungi normele fiscale și de cheltuieli din anul precedent.

Analiștii de la banca de investiții Morgan Stanley, care consideră că acesta este cel mai probabil scenariu, spun că decizia ar crește deficitul din 2025 la 6,3% – față de aproximativ 6,1% în acest an – comparativ cu 5,6% prevăzut în cadrul planului de austeritate al lui Barnier.

Cel mai pesimist scenariu ar fi eșecul fără precedent de a promulga un buget complet pentru 2025 odată cu instalarea unui nou guvern în ianuarie.

„Aici intrăm pe un teritoriu necunoscut”, a declarat expertul în drept constituțional Denis Baranger de la Universitatea Paris-Panthéon-Assas. „Acesta este un moment care nu este cu adevărat prevăzut în constituție”, a spus el.