Presedinte forumist cu narav vadimist (de Dan Tapalaga)

Traian Basescu s-a dereglat. Intra noaptea pe forumuri, compune mici blesteme, se ia la harta cu ziaristii la televizor. Mai grav: copiaza partial teoriile abjecte de tip vadimisto-securist despre cele doua etape din istoria Securitatii.

Telespectatorul Basescu a cedat nervos marti seara, a pus mina pe telefon si a intrat in direct, la o emisiune televizata cu Ion Cristoiu si Corina Dragotescu, ca sa expuna, printre rabufniri de orgoliu si frustrari personale, o teorie cel putin discutabila: „Grozavia realitatilor noastre este Securitatea din anii ’50-’60. Si mai tirziu s-a facut supraveghere.

E un alt tip de fenomen care se petrece. Din dosarele astea de la CNSAS, vedeti ce s-a intimplat in anii ’50-’60, cind Securitatea, pur si simplu, era bratul de trecere de la capitalism la comunism, iar in anii ’80 era un comunism care se simtea sigur. Se facea mai mult o supraveghere a populatiei“.

Ca un facut, in paralel, la un alt post de televiziune, Vadim Tudor predica doct psalmul Securitatii. Istoria, dupa Vadim, se imparte in doua: pina in ’64 si dupa. Am avut o Securitate KGB-ista sub Dej, responsabila de asasinate si mari abuzuri fiind asadar uniforma straina.

Am avut apoi o Securitate „patrioata“ sub Ceausescu, umbrita de mici pacate, dar pe ansamblu perfect utila.

Revenind, Basescu ne invita deci sa ne razboim de acum incolo cu Raul cel Mare din anii ’50, pentru ca in anii ’80 era un Rau mai Mic. Vadim Tudor vede si el Raul Cel Mare pina la Ceausescu, iar apoi glorifica un Bine Discutabil, patat de mici abuzuri. Oricite nuante ar introduce, cine devine adeptul teoriei celor doua Securitati face automat jocul Securitatii.

Adica Securitatea lui Ceausescu era un mielusel care plimba alene geana peste popor in comparatie cu Securitatea lui Dej, care a trimis la Canal 11 mii de oameni, a lasat in urma cortegii de detinuti politici si a napastuit mii de preoti. Or, tocmai asta e problema. Ca asasinatul si crima nu pot fi judecate cantitativ. Daca e sa comparam cifre, Basescu si Vadim au dreptate.

Muntii de cadavre din anii ’50 put infinit mai urit decit cimitirele mai rarefiate ale Securitatii din anii ’80. Dar asta nu inseamna ca vorbim despre doi asasini, unul brutal si altul manierat. De la Tismaneanu, Basescu ar fi trebuit sa afle deja un adevar simplu: ca Securitatea a fost o institutie criminala din primul pina la ultimul an de viata in slujba unui regim criminal.

Sintem obligati sa procedam exact pe dos decit ne recomanda seful statului. Sa ne intereseze, in primul rind, complicii vii ai asasinatelor recente, si mai putin fantomele unui trecut demult ingropat.

Greu de spus daca Basescu se lanseaza in mod deliberat in teoria celor doua Securitati, cautind astfel sa mai diluez din vina colaboratorilor din anii ’80. Insa mesajul public acesta este si el se suprapune in mod nefericit cu verboragia lui Vadim Tudor, Ilie Merce si Dan Voiculescu.

Ei, apostolii „Securitatii patrioate“, vor putea cita de acum incolo din Basescu tocmai pentru a-si valida abjectele teorii. Pe scurt, cine evalueaza Raul din punct de vedere strict cantitativ, contabilizind morti, deportati si torturati, comite un fals si o manipulare in folosul fostilor ofiteri inca in viata, activi in afaceri sau in politica.

Daca tot au inceput sa gindeasca relativ identic, pare aproape fireasca incetarea ostilitatilor cu Basescu anuntata tam-nisam tot marti seara de liderul PRM.

A doua iesire de tip vadimist a lui Traian Basescu iese din sfera complicata a manipularilor istorice si cade in grotesc.

Regretind aiurea ca „face rating“ la una dintre televiziunile lui Dan Voiculescu-Felix, Basescu a povestit tentativa sa esuata de a posta pe site-ul ziarului „Adevarul“ la articolul de prima pagina in care era acuzat ca si-ar fi distrus dosarul imediat in zilele tulburi de dupa revolutie. Nasol.

Si mai nasol era insa continutul mesajului, dezvaluit chiar de Basescu: „Dumnezeu sa ne dea sanatate, cit adevar spunem legat de povestea pe care ati prezentat-o in prima pagina a ziarului de miine“. Cam foarte nasol, mai ales ca directorul de la „Adevarul“, Corina Dragotescu, traversase o perioada mai dificila.

Intre blestemele din publicatiile lui Vadim Tudor si postarea ratata a presedintelui nu e mare diferenta. Insa toti insinguratii sufera de artag. Si Adrian Nastase se razboieste pe forum cu propriii cititori in creierii noptii. Ce tara trista, plina de plictis.

P.S. Cind pierde noptile luminat de ecranul computerului, forumistul de la Cotroceni ar putea da un „search“ sa afle cine era Securitatea prin anii ’80. Sa incerce cuvinte-cheie ca „Gheorghe Ursu“, „Monica Lovinescu“ etc.