Preşedintele Cehiei îndeamnă NATO „să-şi arate colţii” în faţa Rusiei: „I-am întrebat de ce ne provoacă”
Preşedintele Cehiei, Petr Pavel, a sugerat NATO o serie de măsuri împotriva Rusiei, inclusiv oprirea accesului la internet, ca răspuns la testările repetate ale determinării alianţei de către Moscova pe flancul estic, relatează The Guardian.
Pavel, într-un interviu acordat The Guardian la Praga, a cerut răspunsuri „suficient de decisive, posibil chiar asimetrice” pentru a contracara comportamentul provocator al Moscovei faţă de alianţă, avertizând că, în caz contrar, Kremlinul îşi va intensifica acţiunile.
General în retragere şi fost preşedinte al Comitetului Militar al NATO, experienţa militară a lui Pavel este rar întâlnită în rândul liderilor europeni.
Anii petrecuţi în dialog cu Moscova în cadrul Consiliului NATO-Rusia, în prezent suspendat, l-au transformat într-o voce influentă privind viitorul alianţei şi ameninţările cu care se confruntă, notează The Guardian.
Președintele ceh și-a exprimat frustrarea față de „lipsa de hotărâre a Statelor Unite de a continua să preseze Rusia”, deși a evitat criticile directe la adresa lui Donald Trump.
Anterior, Pavel a declarat pentru presa cehă că „Trump a făcut mai mult pentru a submina credibilitatea NATO în ultimele câteva săptămâni decât a reuşit Vladimir Putin în mulţi ani”.
El a evitat întrebările privind acest comentariu, spunând că nu crede că „vreo critică directă la adresa Statelor Unite ar ajuta în acest moment”.
În schimb, s-a concentrat asupra nevoii de a determina NATO să adopte o poziţie fermă faţă de Rusia, încurajând alianța că „își arate colții” împotriva Moscovei.
„Provocări la limita Articolului 5”
După anexarea Crimeei de la Ucraina în 2014, el a spus că Moscova a învățat cum funcționează NATO și „a dezvoltat un stil de comportament care să atingă aproape pragul Articolului 5, dar menținându-l întotdeauna puțin sub acest nivel”.
Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor membrilor.
Pavel a spus că liderii militari ruşi râdeau uneori de blocajul decizional din cadrul alianţei.
„Când i-am întrebat de ce fac aceste acţiuni provocatoare în aer, apropierea periculoasă sau survolurile deasupra navelor de război din Marea Neagră sau Marea Baltică, răspunsul lor a fost: «Pentru că putem». Exact acest tip de comportament l-am permis”, a spus el.
Un avion de vânătoare NATO a doborât săptămâna aceasta o dronă deasupra Estoniei, iar incidente similare au perturbat viaţa de zi cu zi în Letonia şi Lituania. În majoritatea cazurilor, se crede că dronele erau aparate ucrainene care vizau Rusia, dar care au fost bruiate şi redirecţionate către teritoriul NATO prin război electronic, potrivit The Guardian.
„După anexarea Crimeei, am discutat de multe ori despre posibilitatea continuării agresiunii, dar cea mai mare teamă a mea nu era o agresiune militară deschisă împotriva unei ţări NATO, ci mai degrabă o provocare sub pragul Articolului 5”, a spus președintele ceh.
Dacă unii lideri europeni „preferă întotdeauna o soluţie diplomatică, chiar dacă ruşii nu arată nicio disponibilitate pentru aşa ceva”, NATO riscă să fie divizată şi incapabilă să acţioneze, a avertizat el.
„Rusia, din păcate, nu înţelege limbajul amabil. Înţelege în principal limbajul forţei, ideal însoţit de acţiune… dacă încălcările spaţiului aerian NATO continuă, va trebui să luăm o decizie de a doborî fie o aeronavă fără pilot, fie una cu pilot”, a conchis preşedintele ceh.
Măsurile propuse împotriva Rusiei
Pavel a declarat că alianţa ar trebui să ia în considerare şi măsuri „asimetrice”, care „nu ucid oameni, dar sunt suficient de sensibile pentru a face Rusia să înţeleagă că aceasta nu este calea pe care ar trebui să meargă”.
„De exemplu, oprirea internetului sau a sateliţilor – aţi văzut ce diferenţă a făcut Starlink pe câmpul de luptă – sau deconectarea băncilor ruseşti de la sistemul financiar”, a explicat Petr Pavel.